Economie
Legea salarizării. Veniturile care vor fi plafonate, cine primește mai mulți bani. Document oficial
Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ce modificări aduce legea salarizării. Ministerul Muncii a publicat proiectul noii legi pentru personalul plătit din fonduri publice, document care schimbă complet modul în care vor fi calculate salariile bugetarilor. Proiectul stabilește noi grile de salarizare, limite pentru sporuri, reguli de performanță și o nouă ierarhie a funcțiilor din sistemul public.
Noua lege a fost agreată printr-un acord de PSD, PNL, USR și UDMR, iar autoritățile susțin că scopul este reducerea diferențelor foarte mari dintre salariile din sistemul bugetar și introducerea unui sistem mai clar și mai predictibil. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că noul sistem pornește de la o valoare de referință de 4.100 lei. Toate salariile vor fi calculate în funcție de această sumă și de coeficientul fiecărei funcții.
„Valoarea de referință e de 4.100 de lei. În funcție această valoare sunt stabilite salariile bugetarilor. Ea va putea crește în funcție de creșterea PIB, dar și de creșterea productivității prin scăderea numărului de bugetari”, a declarat ministrul Muncii.
Legea salarizăii. Cum vor fi calculate veniturile bugetarilor
Practic, fiecare funcție din sistemul public primește un coeficient de salarizare. Salariul final se obține prin înmulțirea acelui coeficient cu valoarea de referință stabilită anual de Guvern.
Una dintre cele mai importante schimbări este reducerea diferenței dintre salariile mici și cele foarte mari din sistemul public. Potrivit proiectului, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu va fi de maximum 1 la 8. În legea actuală, raportul este de 1 la 12. Legea introduce grade salariale, de la cele mai mici funcții până la cele aflate în vârful administrației. Funcțiile vor fi evaluate după mai multe criterii:
- nivelul de responsabilitate,
- complexitatea muncii,
- experiența,
- puterea de decizie,
- coordonarea altor angajați,
- condițiile de muncă.
Cine se află în topul noii grile de salarizare
Anexele proiectului arată că în vârful noii grile salariale rămân funcțiile importante din Justiție, Sănătate, Educație și administrația centrală.
În gradul salarial 10 apar:
- secretarii generali din administrația centrală,
- rectorii,
- directorii medicali,
- managerii de spitale,
- judecătorii și procurorii cu peste 20 de ani vechime,
- directori generali și șefi din instituțiile centrale.
Medicii primari și profesorii universitari cu experiență mare sunt încadrați în gradul 9, aproape de vârful sistemului. Tot în zona superioară apar: grefierii șefi, experții criminaliști, auditorii superiori, inspectorii superiori, directorii executivi din administrație.
La polul opus, printre funcțiile aflate la baza grilei salariale sunt: casierii, paznicii, îngrijitorii, șoferii, spălătoresele, brancardierii, muncitorii calificați.
Legea salarizării plafonează veniturile magistraților
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului vizează veniturile magistraților. Ministrul Muncii a anunțat că acestea vor fi plafonate, după ce în ultimii ani numeroși judecători și procurori au obținut majorări salariale prin hotărâri judecătorești.
„Judecătorii și-au crescut veniturile mult peste grilă prin decizii judecătorești”, a declarat Dragoș Pîslaru.
În noua ierarhie salarială, judecătorii și procurorii cu peste 20 de ani vechime rămân în gradul salarial 10, ceea ce îi menține printre cei mai bine plătiți angajați ai statului.
Dragoș Pîslaru. Sursa foto: gov.ro
Leea salarizării limitează sporurile din sistemul public
Legea salarizării încearcă să reducă și explozia sporurilor din sistemul public. Potrivit proiectului, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din fondul de salarii al unei instituții.
Totuși, mai multe sporuri rămân în vigoare:
- spor de 25% pentru munca de noapte;
- sporuri pentru ore suplimentare;
- spor de 15% pentru persoanele cu handicap;
- sporuri de până la 40% pentru proiecte europene și gestionarea fondurilor externe.
Pentru orele suplimentare lucrate în weekend sau în zile de sărbătoare legală este prevăzut un spor de 100%, dacă angajatul nu poate primi timp liber în termenul legal.
Premii de performanță și salarii publice
Legea salarizării mai introduce și premii de performanță pentru bugetarii considerați eficienți sau implicați în activități speciale. Bonusurile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții. În același timp, toate instituțiile publice vor fi obligate să publice salariile și sporurile pe site-urile proprii, de două ori pe an.
Instituțiile care nu respectă regula riscă amenzi între 20.000 și 30.000 de lei.
Proiectul prevede și o măsură de protecție pentru angajații care ar putea avea salarii mai mici după recalculare. Dacă noul salariu este sub cel din decembrie 2026, diferența va fi plătită temporar ca „diferență salarială tranzitorie”.
Această protecție va putea fi acordată până la 31 decembrie 2031, atât timp cât angajatul rămâne pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă.
Recomandările noastre
