Bolojan. Sursa foto: INQUAM Photos/George Călin
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan și-a fondat măsurile de austeritate în educație pe date false și declarații inexacte, afectând direct profesori, elevi și bibliotecile, potrivit unei analize realizate de G4Media.
Minciunile premierului Ilie Bolojan despre norma didactică și standardele europene
Premierul a susținut că majorarea normei didactice la 20 de ore săptămânal este necesară pentru alinierea la standardele UE. Experții infirmă aceste afirmații. Aceștia explică că norma de 18 ore era deja în media europeană, iar creșterea depășește standardele Uniunii Europene.
Bolojan a afirmat că normele didactice au scăzut „prin derogări” în anii anteriori. O analiza Edupedu.ro arată că aceste derogări nu au existat și că Legea-Bolojan majorează norma didactică fără precedent în România.
Declarația lui Bolojan despre clasele simultan și promisiunile nerespectate
Premierul a declarat că va elimina clasele simultane din mediul rural, însă datele oficiale arată că acestea au crescut, afectând elevii și profesorii din zonele mai reduse.
Profesorii au declanșat proteste la începutul anului școlar, însă premierul le-a ignorat nemulțumirile, afirmând că „nu se justifică o grevă” și că „toți profesorii care trebuiau să primească acele două ore au fost rezolvați”, evitând orice dialog real cu aceștia.
Sursă foto: Captură de ecran Facebook
Părinții nu au încă informații clare despre câți colegi noi s-au alăturat claselor copiilor lor, câți profesori predau fără calificarea specifică disciplinei lor sau care este impactul concret asupra procesului de predare al mobilității cadrelor didactice între mai multe școli pentru a-și completa norma didactică și a menține salariul.
Profesori în centrul criticilor și lipsa consultării în reformă
Profesorii au fost făcuți principali responsabili pentru rezultatele elevilor, în timp ce deciziile politice și greșelile administratorilor au fost menționate doar sumar. Evaluările și modificările implementate nu au fost însoțite de analize de impact detaliate pe județe sau localități, iar cadrele didactice nu au fost consultate în procesul de elaborare a măsurilor.
Analiza Edupedu.ro, semnată de Costin Ionescu, arată că Bacalaureatul din 2025 a vizat generația-experiment care a început școala cu clasa pregătitoare și nu a beneficiat de manuale conforme curriculumului. Examenele de Evaluare Națională și curricula liceală nu au fost aliniate cu nivelurile anterioare, iar subiectele au fost criticate pentru lipsa relevanței practice.
Rezultatele arată o rată de promovare ridicată, dar cu un număr redus de note maxime, reflectând atât eșecurile istorice ale sistemului, cât și dificultățile implementării reformelor. Premierul Ilie Bolojan a pus însă responsabilitatea pentru aceste rezultate în mare parte pe umerii profesorilor, menționând doar sumar „greșelile decidenților politici”.
