Aceștia se numărau între cei 5.000 de bosniaci, majoritatea femei și copii, care au căutat adăpost, sub protecția forțelor olandeze de menținere a păcii, aflate la fața locului. Dar statul olandez nu a fost găsit vinovat pentru moartea altor 7.000 de bărbați, asasinați în orașul Srebrenica și în împrejurimi. Masacrul de la Srebrenica este considerat cel mai grav genocid după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cazul a fost deschis de rudele victimelor, reunite în organizația „Mamele din Srebrenica”. Mamele, soțiile și copiii a 300 de bosniaci, deportați din zona administrată de olandezi, în Potocari, în 13 iulie 1995, vor avea dreptul de a primi compensații.

Tribunalul de la Haga a decis că forțele de menținere a păcii, Dutchbat, n-au făcut suficient de mult pentru a-i proteja pe cei peste 300 de bosniaci și trebuia să anticipeze potențialul genocid.

Militarii olandezi, care aveau mandat ONU, trebuia să-și dea seama că atunci când îi vor preda pe bosniaci sârbilor, aceștia îi vor ucide, ceea ce s-a și întâmplat. „Dacă le-ar fi permis oamenilor să rămână în zona protejată, aceștia ar fi fost în viață. Forțele de menținere a păcii au acționat ilegal”, arată verdictul judecătorilor.