Milioane de români așteaptă această veste. Ultimele informații despre vârsta de pensionare

sursa: arhivă EVZ

Marius Budăi, ministrul Muncii, a vorbit despre posibilitatea creșterii vârstei de pensionare și a explicat de ce se opune acestui proiect, atât timp cât e în funcție.

Marius Budăi, ministrul Muncii, a vorbit despre varianta majorării vârstei de pensionare. Politicianul a precizat că atât timp cât va avea mandatul la minister, pragul pentru pensionare nu va fi ridicat.

„Aș vrea să vă prezint și argumentele prin care să-mi susțin această afirmație. Eu cred că în România trebuie să ne preocupăm mai întâi, înainte de a crește vârsta de pensionare, de a crește speranța de viață a cetățenilor români, de a crește speranța de viață sănătoasă a cetățenilor români.

Marius Budăi: „Cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă”

Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva. Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă. Deci, nu poți să pui carul înaintea boilor. Noi trebuie să ne ocupăm de viața cetățenilor români, de a le crește speranța de viață sănătoasă.

Doliu la Hollywood. A murit un actor faimos din „Titanic” și „Stăpânul Inelelor”

Spitalele morții. Noul „domn Lăzărescu”, refuzat de cinci spitale

Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi”, a afirmat ministrul Marius Budăi pentru bugetul.ro.

În ceea ce privește o renegociere a PNRR, ministrul Muncii a precizat pentru sursa citată: „Aș vrea să înțelegem un pic și ce presupune intenția de renegociere a PNRR. Vreau să spun lucrurile exact așa cum sunt! Nu ne dorim să punem în pericol implementarea acestui program.

Însă sunt elemente care ne duc la această discuție privind PNRR-ul. Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist. În România, noțiunea de pensie specială nu există. Sunt indemnizații și pensii de serviciu stabilite și plătite în baza unor legi speciale și sunt pensii militare de stat. Procentul de plată, anul acesta, pentru pensiile din sistemul public, pe contributivitate, este de 8%. Gândiți-vă că tot prin PNRR este asumată rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii.

„Următorul pas este impactul bugetar”

Rezolvarea acestor inechități nu se poate face decât în doi pași: anume o lege – noi avem Legea. Discutăm cu Banca Mondială, în cadrul acelui acord pe asistență, pe tehnică, pe baza legii. Dacă e să o îmbunătățim, o îmbunătățim, sigur. Avem legea, dar următorul pas este impactul bugetar. Să spui că în interiorul unui procent de 9,4% intră toate pensiile, inclusiv cele stabilite și plătite în baza unor legi speciale, inclusiv cele din Apărare și Ordine Publică și să spui că mai rezolvi și inechitățile – nu este profesionist. De ce? Pentru că nu se poate așa ceva (...)”