Postul Crăciunului a început, iar mulți credincioși se întreabă dacă mierea de albine este un produs de post sau nu. Preoții au dezvăluit dacă putem să o mâncăm în această perioadă și care este legătura ei cu biblia.

Mierea de albine are numeroase substanțe nutritive, fiind un aliment potrivit pentru toate categoriile de vârstă, dar mulți credincioși se întreabă dacă este un produs de post sau nu. Ea poate fi introdusă în mâncare sau poate fi folosită ca mască pentru păr sau ten.

100 de grame de miere de albine conține între 300 si 350 de calorii. Ea conține : zaharuri, apă, vitamine, proteine, urme de polen, substanţe minerale, dar și amestecuri de acid pantotenic, acid nicotinic sau acid folic.

O controversă s-a produs de când a început postul Crăciunului. O parte dintre credincioși au declarat că mierea este produs de post, iar alții că nu. Persoanele care au precizat că acest produs nu este de post au oferit și o explicație: albinele produc miere ca urmare a unui proces natural, nu pentru a fi consumată de oameni, deci oamenii pun stăpânire pe anumite produse care, de fapt, nu le aparțin.

Persoanele care cred că mierea nu este aliment de post, compară acest produs cu laptele, un produs interzis de post. Altele au declarat că nimeni nu are voie să mănânce dulce în această perioadă. Cu toate astea preoții au oferit cea mai clară explicație.

Mierea de albine, produs de post sau nu

După o serie de controverse, un preot a explicat că mierea este un produs de post și că românii pot să o mănânce liniștiți. El a precizat că și Ioan Botezătorul se hrănea cu faguri de miere.

„Mierea este un aliment de post. De când mă știu și în orice context pe care mi-l pot aminti, mierea am perceput-o ca fiind de post. Mi se pare că această discuție este una mai recentă, mai modernă și că înainte nu încăpea îndoială cu privire la aceasta. Înțeleg că acum sunt fel și fel de argumente pro și contra, pe care cred că deja le-ai citit, având în vedere că te preocupă subiectul. Pentru cine vrea să se piardă în ele, nu are decât să o facă, dar să nu uite esența postului!

Eu nu am întâlnit la nimeni (încă) în mediul bisericesc (între preoții de mir sau monahi, între mireni etc.) ideea că mierea ar fi de frupt (de dulce). Sigur, nu exclud ca unii sau alții să aibă această opinie. Da, putem discuta despre aspectul duhovnicesc al lucrurilor. În sensul că cineva se poate întreba cât de „post” este cu adevărat postul „îndulcit” cu miere sau dacă mierea este potrivită pentru a fi consumată în post de cel care dorește să postească mai aspru. Acestea sunt cu totul alte discuții!

În orice caz, cel mai simplu pentru oricine este să aplice principiul biblic conform căruia „dacă vom mânca, nu ne prisoseşte, nici dacă nu vom mânca, nu ne lipseşte”. Dacă nu ai mâncat până acum, nu înseamnă că de acum trebuie să mănânci pentru că am spus eu că este de post! Poți face cum îți dictează conștiința, dar mai ales întreabă-ți duhovnicul despre asta și fă cum îți spune și nu judeca pe cei ce mănâncă miere în post”, a spus preotul Andrei.

Legătura dintre Biblie și mierea de albine

Preotul a dezvăluit și care sunt pasajele în care se vorbesște despre mierea de albine în Biblie:

„Mierea de albine apare menționată în Sfânta Scriptură de aproape 70 de ori. Multe dintre cuvintele Scripturii fac amintire de cuvântul „miere” cu sens de aliment (II Regi, capitolul 17, versetul 29; III Regi, capitolul 24; Iov, capitolul 20, versetul 17; Pildele lui Solomon capitolul 24, versetul 13). Din Sfintele Evanghelii aflăm că Înaintemergătorul Domnului s-a hrănit cu miere sălbatică (Marcu, capitolul 6, versetul 1). Însuși Mântuitorul Hristos, după a Sa Înviere, a gustat dintr-un pește fript și dintr-un fagure cu miere, ca să adeverească ucenicilor că nu au în față o nălucă, ci pe Însuși Învățătorul lor (Luca, capitolul 24, versetul 42).

Tot dumnezeieștile Scripturi folosesc substantivul „miere” în chip metaforic, trimițând cu gândul la bunăstarea unei zone geografice (Ieșire, capitolul 3, versetul 8; Levetic, capitolul 20, versetul 24; Ieremia, capitolul 32, versetul 22). Mai întâlnim în Sfânta Scriptură o comparație memorabilă referitoare la miere: cuvintele se arată mai dulci decât mierea (Psalmul 118, versetul 103), iar Înțeleptul Solomon ne spune: „Cuvintele frumoase sunt un fagure cu miere, dulceață pentru suflet” (Pilde, capitolul 16, versetul 24), înțelegând că învățămintele duhovnicești, graiul așezat, pașnic, aduc binecuvântare sufletească.

Având în vedere toate acestea, concluzionăm că mierea de albine este un aliment biblic, considerat printre cele vitale, conform cărții Înțelepciunii lui Isus Sirah (capitolul 39, versetul 31): „Începutul a toată trebuința vieţii omului este: apa, focul şi fierul, sarea şi făina de grâu, mierea şi laptele, sângele strugurelui, untdelemnul şi haina”. Dulcele aliment a constituit pentru inspirații scriitori ai cuvintelor dumnezeiești chiar un termen de comparație spre a sugera binecuvântarea, belșugul, dar și folosul cuvintelor duhovnicești”, potrivit Doxologia.