Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a reacționat la mesajul transmis din Piața Victoriei – „Bolojan, te sună România” – în contextul protestelor din ultimele zile privind situația din justiție. Șeful Executivului a anunțat că grupul de lucru constituit pentru legile justiției urmează să vină cu propuneri până la finalul lunii ianuarie, urmând ca acestea să fie analizate pentru a se vedea în ce măsură pot beneficia de susținerea unei majorități politice.
Ilie Bolojan: Există un sentiment de nedreptate în societate
Ilie Bolojan a vorbit despre existența unui sentiment generalizat de nedreptate în societate, care s-a acumulat în timp, pe fondul modului în care românii percep gestionarea problemelor atât în zona politică, cât și în cea a justiției.
„Există un sentiment de nedreptate în societate, care s-a dezvoltat în aceşti ani, ca o reacţie la modul în care românii au perceput că sunt gestionate lucrurile, atât în zona de politică, dar şi în zona de justiţie. Aceste percepţii sunt probate prin toate studiile sociologice care au fost făcute Gradul de încredere al românilor în instituţiile statului, inclusiv în zona de justiţie, este destul de scăzut. Ca atare astfel de reacţii, de nemulţumire. de îngrijorare vis-a-vis de ce se întâmplă, pe acest trend sunt relativ normale”, a declarat premierul pentru publicația Cotidianul.
Manifestații justiție Piața Victoriei. Sursă foto: Facebook
„Tot ceea ce se întâmplă este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia”
Șeful Guvernului a subliniat că, după ce România a ieșit de sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, gestionarea sistemului de justiție a fost transferată aproape integral către structurile interne de conducere ale acestuia. Potrivit lui Ilie Bolojan, atribuțiile care reveneau anterior, într-o anumită măsură, ministrului Justiției au fost mutate către conducerea sistemului judiciar.
„Practic, astăzi, tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia şi eu am mai spus, fiecare dintre cei care am deţinut o funcţie în administraţie, în fruntea unor ministere, în conducerea sistemului de justiţie, în orice zonă de decizie, are o răspundere vis-a-vis de ce s-a întâmplat în anii în care a fost acolo, poate şi după aceea, direct proporţional cu greutatea funcţiei, cu durata pe care a ocupat-o”, a explicat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a detaliat o serie de disfuncționalități care alimentează nemulțumirea publică, de la durata excesivă a proceselor până la prescrierea unor fapte. El a arătat că aceste situații generează un puternic sentiment de inechitate și diminuează impactul social al actului de justiție. Totodată, premierul a menționat probleme legate de meritocrație, promovare și formarea completurilor de judecată, subliniind că acestea nu pot fi ignorate și necesită soluții concrete, atât din interiorul sistemului, cât și prin inițiative legislative venite din zona politică.
Grupul de lucru pentru legile justiţiei urmează să vină cu propuneri, la final de ianuarie
În acest context, Ilie Bolojan a explicat că a decis constituirea unui grup de lucru restrâns, care va analiza aceste probleme împreună cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii. Scopul este identificarea unor soluții viabile și formularea unor propuneri care ar putea fi promovate legislativ de Guvern sau de coaliția de guvernare.
„Această îngrijorare cred că este legitimă şi trebuie văzut ce se poate face pentru ca lucrurile care s-au constatat că nu sunt în regulă în aceşti ani pot fi îndreptate. Cum putem să îmbunătăţim şi sistemul de justiţie şi nu doar sistemul de justiţie pentru că şi noi avem o responsabilitate pe componentele administrative ale statului, unde e loc de mai bine în foarte multe locuri”, a afirmat premierul.
Premierul a precizat că obiectivul este ca, până la finalul lunii ianuarie, grupul de lucru să vină cu un set de propuneri clare, care să fie analizate din perspectiva posibilității de a fi susținute politic.
„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, a arătat Ilie Bolojan.
Ce spune Ilie Bolojan despre dificultățile clasei politice
Șeful Executivului a subliniat că nu susține declarațiile făcute sub presiunea emoțiilor de moment și nici exploatarea politică a nemulțumirilor publice.
„Eu nu sunt adeptul să facem declaraţii, să ne poziţionăm în aşa fel încât să ne ducem pe un val de emoţii care se creează. Întotdeauna am fost adeptul: Hai să căutăm soluţii adevărate, să găsim un suport pentru ca ele să devină realitate şi să facem paşii necesari pentru a le pune în practică. Altfel, există o tendinţă oarecum naturală de a specula politic anumite lucruri, de a te urca pe val, de a-ţi băga capul în poză, dar care nu rezolvă problemele. Poate să-ţi aducă un câştig de imagine pe termen scurt”, a adăugat premierul.
Ilie Bolojan a recunoscut că una dintre marile dificultăți ale clasei politice a fost crearea unor așteptări care nu au fost ulterior îndeplinite.
„Cea mai mare problemă pe care eu cred că o avem noi de multe ori este că am dat nişte speranţe că vom face anumite lucruri şi am dezamăgit”, a subliniat acesta.
Evaluarea miniștrilor Justiției și responsabilitățile din sistem
Referindu-se la activitatea lui Cătălin Predoiu și Radu Marinescu la Ministerul Justiției, premierul a arătat că actualul cadru legislativ a transferat aproape întreaga responsabilitate în interiorul sistemului judiciar.
„Ministrul Justiţiei are posibilităţi foarte puţine astăzi de a se implica şi actualul ministru, ca să discut de dânsul, a moştenit o stare de fapt şi o duce mai departe, aşa cum sunt prevederile legale. Asta ca şi responsabilitatea generală. Şi atunci, în ceea ce priveşte, să spunem, responsabilitatea care i-ar veni domnului Predoiu, am mai explicat acest lucru. Dânsul astăzi este ministru de Interne în guvernul pe care îl reprezint. În această funcţie consider că a avut o activitate bună”, a declarat Bolojan.
În același timp, premierul a precizat că fostele mandate ale lui Cătălin Predoiu la Justiție implică o anumită responsabilitate.
„În mod evident, domnul Predoiu, având câteva mandate la justiţie, aşa cum am spus, are o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat. Dar, din nou, dânsul a susţinut nişte legi care au fost validate la vremea respectivă, iar legea şi regula după care funcţionezi într-un anumit domeniu este un instrument”, a spus Ilie Bolojan.
Responsabilitatea conducerii sistemului judiciar
În final, premierul a indicat că responsabilitatea pentru evoluțiile din justiție revine tuturor celor care au avut funcții de conducere în sistem.
„Cred că doamna Savonea, ca şi toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani”, a concluzionat șeful Executivului.
