Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Schema de fraudă cunoscută sub numele de „Curierul” a revenit în forță în 2026 și vizează utilizatorii de telefoane mobile care primesc mesaje legate de livrări. Metoda este încadrată de specialiști la categoria „smishing”, adică phishing prin SMS. Escrocii folosesc texte care imită mesajele reale trimise de firme de curierat și profită de faptul că tot mai mulți români comandă online.
Mesajul primit anunță, de regulă, un colet blocat, o livrare nereușită sau necesitatea confirmării adresei. Tonul este urgent și creează presiune, sugerând că pachetul va fi returnat dacă nu se acționează rapid.
Cum funcționează, în realitate, mecanismul fraudei
Totul începe cu un SMS care conține un link. Acesta pare legitim la prima vedere, dar duce către un site fals care copiază aproape perfect pagina unei companii de curierat cunoscute. Victimei i se cere să completeze date pentru „deblocarea” livrării sau să achite o taxă mică, de câțiva lei, pentru redirecționarea coletului.
În acel moment sunt solicitate date sensibile, precum numele complet, adresa, numărul cardului bancar și data de expirare. Uneori, site-ul fals cere și conectarea printr-o aplicație de mesagerie sau confirmarea unor informații personale. Odată ce aceste date sunt introduse, escrocii le pot folosi imediat pentru tranzacții online.
De ce nu este nevoie de codul PIN pentru a pierde banii
Una dintre cele mai periculoase caracteristici ale acestei escrocherii este faptul că nu presupune introducerea codului PIN. În cazul plăților online, codul PIN nu este necesar, iar datele cardului sunt suficiente pentru efectuarea tranzacțiilor. În plus, informațiile obținute pot fi folosite pentru a autoriza plăți recurente sau pentru a crea copii virtuale ale cardului.
În unele cazuri, victimele observă dispariția banilor abia după mai multe tranzacții succesive, efectuate în decurs de câteva minute sau ore.
Ce spun autoritățile despre această metodă de fraudă
Directoratul Național de Securitate Cibernetică a avertizat în repetate rânduri asupra mesajelor false care invocă livrări de colete. Specialiștii subliniază că nicio firmă de curierat nu solicită prin SMS date bancare și nu redirecționează utilizatorii către site-uri obscure pentru confirmarea plăților.
Autoritățile atrag atenția că escrocii profită de contexte obișnuite, precum comenzile online sau perioadele aglomerate de livrări, pentru a-și crește șansele de reușită.
Cum poate fi recunoscut un mesaj fals legat de un colet
Există câteva elemente comune care pot indica faptul că mesajul este o tentativă de fraudă. De cele mai multe ori, SMS-ul provine de la un număr necunoscut sau de la o denumire generică, nu de la un expeditor oficial verificat. Textul conține formulări alarmiste și solicită acțiune imediată. Linkul inclus nu duce către site-ul oficial al companiei de curierat, iar adresa web este diferită sau suspectă.
Un alt semnal de alarmă este solicitarea de date bancare sau personale înainte de a exista o confirmare clară a livrării sau a comenzii.
Hacker. Sursa foto: pixabay.com
Ce recomandă specialiștii pentru a evita frauda
Experții în securitate cibernetică recomandă ca mesajele legate de livrări să fie verificate direct din aplicația oficială a curierului sau de pe site-ul real al companiei, accesat manual, nu prin link din SMS. Datele bancare nu trebuie introduse niciodată în formulare primite prin mesaje text, iar orice suspiciune trebuie tratată cu prudență maximă.
Activarea autentificării în doi pași pentru aplicațiile bancare și monitorizarea atentă a tranzacțiilor pot limita pierderile în cazul în care datele ajung pe mâini greșite.
Ce trebuie făcut imediat dacă există suspiciunea unei fraude
În situația în care datele cardului au fost introduse pe un site suspect, banca trebuie contactată imediat pentru blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor. Incidentul poate fi raportat și autorităților competente, pentru ca schema să fie documentată și prevenită în viitor.
Escrocheria „Curierul” rămâne una dintre cele mai răspândite fraude digitale din România, iar singura protecție reală este atenția sporită și verificarea informațiilor din surse oficiale.
