Misiunea forțelor paramilitare trimise în Libia este pe cât de complexă, pe atât de previzibilă, conform analiștilor în politica externă. Grupurile de mercenari îi permit renegatului comandant militar Khalifa Hafter să blocheze exporturile de petrol ale țării, păstrând astfel rezervele financiare în interiorul Libiei, care are atât de multă nevoie de ele.

Comandantul aşa-numitei armate naţionale libiene, Khalifa Hafter, se bucură de sprijinul Rusiei, însă după cum se știe, încercarea lui Putin de a media o încetare a focului în Libia a eşuat. Moscova  îl sprijină pe Haftar cu câteva sute de mercenari, membri ai aşa-numitei Grupări Wagner. Această firmă privată rusească de securitate îi instruieşte, se pare, pe oamenii generalului libian şi luptă chiar cot la cot cu ei, potrivit relatărilor presei internaționale.

Acoperirea de către Moscova a Haftar, un fost cadru activ al CIA, a crescut însă nivelul de tensiune în Statele Unite. Grupările paramilitare ruse, care aparțin unor contractori privați, sunt active în 16 națiuni africane. Deci cum plătește Libia prețul pentru războaiele sale de peste hotare?, se întreabă jurnaliștii Aj Jazeera 

Motivele pentru care Kremlinul investeşte atât de mult timp, energie şi influenţă politică în războiul civil din Libia sunt însă consistente, conform jurnaliștilor Deusche Welle. Kremlinul este încredinţat că prestigiul Rusiei în lume va spori considerabil în urma unui angajament în Libia, după ce a salvat deja regimul Assad în Siria.

În primul rând, „pacificarea” Libiei este pentru Putin un soi de reparaţie pentru faptul că, în 2011, preşedintele Dimitri Medvedev nu a intervenit pentru a împiedica atacul occidental asupra Libiei lui Gaddafi. Acesta s-a soldat cu alungarea de la putere şi cu uciderea şefului statului, ţara intrând apoi într-un război civil sângeros.

În al doilea rând, Putin speră că implicarea Rusiei ar putea aduce roade sub forma unei baze aeriene şi marine (sau chiar mai multe) pe coasta libiană, care ar garanta multor oameni importanţi de la Moscova, ani în şir, comenzi bănoase.

În sfârşit, în al treilea rând, firme de petrol şi gaz ruseşti de stat, precum şi unele companii private, controlate strict de Kremlin, au făcut afaceri în Libia deja pe vremea lui Gaddafi. Acestea speră să revină în ţara arabă de îndată ce se încheie războiul civil.