Coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei, Dr. Gindronel Dumitra a dezvăluit, în exclusivitate pentru EVZ, că încă din 2016, imediat după izbucnirea epidemiei de rujeolă, medicii de familie au venit cu ideea de a merge voluntar acolo unde sunt copii nevaccinați. Dar nu i-a băgat nimeni în seamă

Gindronel Dumitra spune că „încă din luna noiembrie 2016, am făcut o listă cu medicii de familie care s-au oferit voluntar să intervină în focarele cu rujeolă unde nu există doctori și am pus-o la dispoziția Ministerului Sănătății. Conform datelor noastre, doar 25% dintre colegii noștri au beneficiat de suportul primăriilor. Cum să faci o acțiune într- o zonă în care nu ai medic de familie, iar autoritatea locală nu se implică deloc? Din păcate, asistenții comunitari sunt plătiți de minister, dar primăriile îi folosesc la orice altceva, dar nu în interesul sănătății publice”, explică acesta. Medicii de familie sunt pregătiți să intervină și acum. „Fără discuție, suntem dispuși să ne mobilizăm din nou. Ne punem la dispoziția Ministerului ca asistență profesională, atât prin experiența în ceea ce privește vaccinarea, cât și ca forță, respectiv medicii vaccinatori”.

FOTO: Dr. Gindronel Dumitra, Coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei

Trebuie identificați cei neimunizați

Dumitra arată, însă, că esențial este să fie identificați cei nevaccinați. „În momentul în care i-ai identificat, există două situații: fie nu ai niciun cabinet în localitatea respectivă, fie ai un cabinet într-o locație în care ar fi trebui să fie trei. În prima variantă, categoric trebuie să mergem cu cineva care să-i vaccineze. În cealaltă, trebuie orientați către acel cabinet, pentru că acest lucru are impact pe termen lung. Copilul va fi luat în evidență de medic și acesta se va ocupa de el mai departe.”

A lipsit vaccinul o lună, a izbucnit epidemia

Dr. Dumitra ne-a explicat și cum s-a ajuns la a avea epidemie de rujeolă: vaccinul a lipsit o lună, apoi statul s-a gândit să mărească numărul de vaccinuri pe care trebuie să le facă un copil (de la 2 la 3 ani). „Lipsa ROR nu se compară cu cea de la hexavalent. Acesta lipsește cronic și de vreo 2-3 ani avem probleme în aprovizionare. La ROR, prima sincopă a apărut anul trecut în august, când a lipsit doar o lună, după care, la campania precedentă, s-a introdus o doză suplimentară de la vârsta de 9 luni. Acesta este motivul pentru care am rămas rapid fără vaccin. Ministerul Sănătății nu a fost capabil să reacționeze din punct de vedere birocratic cu achiziția mai rapidă. Sunt zone în care s-a rămas fără vaccin în februarie și iată că, abia acum, în iulie, reușim să aprovizionam cu ROR toată țara”.

„Mecanismul de achiziție trebuie readaptat”

Medicul a adăugat că „este vorba despre un întreg mecanism care trebuie readaptat la realitățile pieței. Până în 2008-2009, atunci când aveam vaccin produs la Cantacuzino, institutul își făcea o previziune, iar ministerul îl prelua. Era suficient să facem licitație anuală. Acum, legea te obligă să achiziționezi doar pentru anul în curs, pentru bugetul pe care îl ai. Ori firma producătoare, care nu mai este în țară, produce pe bază de comandă. Pentru vaccinul hexavalent, perioada de producție este de 2 ani, adică îl bagă în producție acum și îl livrează peste 2-3 ani. De aceea este necesară o previziune multianuală.”

Țara arde, șefii din Ministere fac comisii

Epidemia de rujeolă, declanșată în septembrie 2016, nu dă semne că ar încetini, după cum o arată informările săptămânale ale Institutului Național de Sănătate Publică. Abia acum, după 11 luni, Ministerul Sănătăţii și cel de Interne au demarat o campanie pro-vaccinare. Cei doi miniștri, Florian Bodog și Carmen Dan, au anunțat că înființează, la nivelul fiecărui judeţ, câte o echipă care să identifice copiii nevaccinați și să raporteze, în timp real, situaţia cazurilor de pacienţi cu rujeolă. Cu acează ocazie vorbesc pentru prima dată de implicarea directă a medicilor de familie. „Am solicitat ferm mobilizarea Direcțiilor de Sănătate, mobilizarea personalului propriu și colaborarea cu toți medicii de familie. (...) Voi urmări personal și voi face verificări în teren”, a arătat ministrul Sănătății, Florian Bodog. În primă fază, „fiecare judeţ va face o evaluare a comunităţilor vulnerabile până pe 25 iulie”, a spus, la rându-i, Carmen Dan. Ea a cerut autorităților locale competente ca în localitățile unde nu există medici de familie, primăriile să organizeze centre de vaccinare.

Timiș, județul cu cele mai multe cazuri

Potrivit datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, până vinerea trecută, în România s-au înregistrat 8.017 cazuri de îmbolnăviri și 31 de decese datorate rujeolei. Cele mai multe cazuri sunt în Timiș (1.214 îmbolnăviri și 8 decese). Asta în ciuda faptului că, în județ, încă din octombrie 2016 a fost constituită o comisie de analiză a cazurilor de rujeolă, din care fac parte medici, farmaciști și reprezentanți ai autorităților locale. „Mai nou am cooptat și un reprezentant al etniei rome, pentru a avea acces și în rândul acestei comunități pe care o considerăm expusă la boală”, arată prefectul Mircea Băcală. El susține că, de când funcționează comisia, numărul celor vaccinați a crescut. 16.262 de copii au fot vaccinați cu ROR, iar „în farmacia DSP sunt disponibile acum 19.107 doze de vaccin”, spune Dana Șpac, purtătoarea de cuvânt a DSP Timiș. (Georgeta Petrovici)