Sursa foto: Aoleshko | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Deficitul bugetar gigantic în care se află România are două cauze, ambele fiind acțiuni ale guvernului: creșterile succesive de taxe și extinderea aparatului bugetar, spune Florin Cîțu, fost prim-ministru și ministru al Finanțelor.
El arată că, anul trecut, după anularea alegerilor, cele trei partide care au format coaliția - PSD, PNL și UDMR - au anunțat că au luat o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, acum nimeni nu mai vorbește despre efectele acestor măsuri, ci toată lumea se refră la anul 2024, acuză fostul politician.
Florin Cîțu: Toți vorbesc despre 2024 ca să nu răspundă pentru 2025
Florin Cîțu arată că dezbaterea publică este direcționată deliberat spre analiza deficitului bugetar din anul 2024, în loc să abordeze perspectiva acestui an.
„Toți spun, într-o formă sau alta, același lucru: că deficitul e mare, că situația e gravă și că trebuie măsuri dure. Până aici, nimic greșit. Dar ceea ce nu se spune e mai important decât ceea ce se spune”, afirmă Florin Cîțu.
Florin Cîțu: Deficitul nu e cauzat de o criză, ci de politicile fiscale din ultimii ani
Fostul ministru liberal arată că actualul deficit bugetar nu poate fi justificat prin factori externi, cum ar fi o criză internațională sau o moștenire grea. Potrivit lui, România se confruntă cu un dezechilibru fiscal generat intern, prin măsuri economice nesustenabile.
„Deficitul bugetar de azi nu e rezultatul unei crize internaționale sau al unei ‘moșteniri grele’ – e rezultatul a trei ani de politici fiscale socialiste: creșteri succesive de taxe și extinderea aparatului bugetar.”
Cîțu spune că s-a construit un stat „tot mai scump și tot mai ineficient”, în baza promisiunii că „va fi bine”, însă fără o strategie reală de consolidare fiscală.
Facebook Florin Cîțu
2021 – „singurul an cu consolidare reală”
În mesajul său, fostul premier face o comparație cu anul 2021, pe care îl prezintă ca exemplu de guvernare responsabilă. Atunci, afirmă el, deficitul bugetar a scăzut cu 20 de miliarde de lei, fără ca Executivul să apeleze la creșteri de taxe.
„A fost și singurul an în care România a depășit ținta convenită cu Comisia Europeană în sens pozitiv, adică prin consolidare reală.”
Potrivit lui Cîțu, acea direcție de politici fiscale echilibrate a fost abandonată în anii următori, iar actualul deficit reflectă tocmai această schimbare de strategie.
Deficitul din 2024 este cunoscut. Problema e 2025
Florin Cîțu atrage atenția că, în mod paradoxal, întreaga discuție politică se concentrează pe situația din 2024, deși deficitul pe acest an este deja stabilit și reflectat în buget.
„Deficitul din 2024 este deja cunoscut. E trecut. E contabilizat. Nu acolo este problema.”
Adevărata îngrijorare, spune el, este ceea ce s-a întâmplat în 2025, după ce măsurile incluse în ordonanța „trenuleț” și în bugetul aprobat pentru anul viitor au produs efecte directe.
Avertisment: Deficitul din 2025 ar putea ajunge la 9% din PIB
Fostul ministru avertizează că, în lipsa unei corecții, deficitul bugetar ar putea depăși limitele convenite cu partenerii europeni și cu agențiile internaționale de rating.
„Va fi 9% din PIB, dacă ordonanța trenuleț și bugetul pe 2025 – ambele promovate și votate de actuala coaliție – s-au bazat pe cifre false, umflate doar pentru a liniști agențiile de rating și Comisia Europeană.”
Cîțu face astfel trimitere la o posibilă practică de cosmetizare a indicatorilor economici, cu scopul de a menține încrederea instituțiilor internaționale și de a evita o deteriorare a ratingului de țară.
Implicații pentru relația cu Comisia Europeană
România se află în procedură de deficit excesiv, iar Comisia Europeană monitorizează îndeaproape situația fiscală a țării. În acest context, un deficit de 9% în 2025 ar putea atrage măsuri corective suplimentare și chiar sancțiuni, în lipsa unui plan credibil de ajustare.
În 2021, guvernul condus de Florin Cîțu a reușit o ușoară consolidare, reducând deficitul în termeni nominali și respectând traiectoria agreată cu Bruxelles-ul. Ulterior, politicile fiscale au fost marcate de cheltuieli suplimentare și majorări de taxe, ceea ce a dus la creșterea presiunilor pe bugetul general consolidat.
