Emmanuel Macron / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat luni, 19 octombrie, demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez, după violențele care au afectat mai multe orașe în weekend, potrivit Reuters. Decizia vine în contextul în care autoritățile încearcă să restabilească ordinea publică după manifestațiile de sâmbătă, soldate cu mii de arestări, magazine jefuite și clădiri publice incendiate.
Potrivit Reuters, Macron a decis ca Nuñez să rămână în funcție pentru a asigura continuitatea conducerii poliției și a forțelor de securitate. Președintele i-a cerut, totodată, să pregătească rapid noi măsuri pentru combaterea jafurilor și a incidentelor violente.
Macron refuză demisia și cere noi măsuri de securitate
Oferta de demisie a ministrului de Interne a venit după unul dintre cele mai grave episoade de tulburări sociale din Franța din ultimii ani. Anunțul privind refuzul președintelui a fost făcut luni de Palatul Élysée, potrivit agenției Reuters.
Decizia urmărește menținerea unei conduceri stabile în structurile de ordine publică, într-un moment în care guvernul este presat să explice amploarea distrugerilor și modul în care au fost gestionate manifestațiile.
Macron i-a cerut ministrului să elaboreze cât mai repede noi strategii pentru a împiedica jafurile și pentru a limita violențele. Măsurile vin după ce protestele organizate sâmbătă, 17 octombrie, în mai multe orașe franceze au degenerat în confruntări între manifestanți și poliție.
Peste 2.400 de arestări după protestele de sâmbătă
Bilanțul anunțat duminică de ministrul de Interne Laurent Nuñez indică 2.400 de arestări la nivel național și aproape 1.000 de polițiști răniți. Un protestatar a murit la Paris după ce a suferit un stop cardiac în timpul manifestațiilor, potrivit Reuters.
Protestele au început pe fondul nemulțumirilor privind creșterea costului vieții, scumpirea carburanților și problemele serviciilor publice, inclusiv ale sistemului de educație.
Peste 500.000 de persoane au participat la marșuri în zeci de orașe, potrivit estimărilor prezentate de Reuters. Majoritatea participanților au manifestat pașnic, însă grupuri violente au atacat magazine, au vandalizat clădiri și s-au confruntat cu forțele de ordine.
Autoritățile franceze au atribuit o parte dintre incidente unor grupări de extremă stângă și unor persoane implicate în jafuri. Aceste acuzații reprezintă poziția guvernului, iar responsabilitatea pentru fiecare faptă urmează să fie stabilită prin procedurile legale.
Confruntările au continuat la Paris și Marsilia
Nici ziua de duminică nu a fost lipsită de incidente. La Paris, poliția antirevoltă a intervenit în zona Place de la République, unde au avut loc noi confruntări și au fost folosite gaze lacrimogene. Martorii Reuters au relatat că în zonă se aflau câteva sute de manifestanți.
La Marsilia, forțele de ordine au intervenit pentru a împiedica tentativele de jefuire a unor magazine.
🇫🇷 These poor tourists booked a trip to Paris and accidentally got the full French Revolution package. 😭
Writer: Daniyal
https://t.co/8sKZx6S6zB
— Mario Nawfal (@MarioNawfal) October 18, 2026
În mai multe orașe au început operațiunile de curățare a străzilor și de evaluare a pagubelor. La Bordeaux, un grup de persoane cu fețele acoperite a pătruns în sediul prefecturii, potrivit relatării Reuters.
Imaginile de după proteste au arătat vitrine sparte, vehicule incendiate și clădiri acoperite de graffiti. Autoritățile trebuie să evalueze acum atât pagubele materiale, cât și necesarul de fonduri pentru refacerea infrastructurii afectate.
Primăria din Limoges, grav avariată de incendiu
Unul dintre cele mai grave incidente s-a produs la Limoges, oraș cunoscut pentru tradiția sa în producția de porțelan. Un incendiu a devastat o mare parte din sediul primăriei, iar turnul cu ceas s-a prăbușit.
Primarul Guillaume Guérin a declarat pentru Reuters că incendiul a fost provocat intenționat și că persoanele aflate în clădire s-au temut pentru viața lor. Edilul a criticat numărul insuficient de polițiști trimiși în oraș și a amenințat că își va da demisia dacă municipalitatea nu primește fondurile necesare pentru reparații.
Distrugerile de la Limoges au devenit unul dintre cele mai vizibile efecte ale violențelor din weekend. Pagubele produse unei clădiri publice importante pun presiune suplimentară asupra administrației locale și asupra guvernului, care trebuie să asigure resurse pentru refacerea acesteia.
Zeci de magazine au fost avariate sau jefuite
Violențele au afectat puternic și sectorul comercial. Alexandre Bompard, directorul general al grupului Carrefour, a declarat pentru postul francez BFMTV că 50 de magazine ale companiei au fost avariate, dintre care 20 au fost jefuite.
Potrivit declarației citate de Reuters, pierderile provocate de distrugeri se ridică la zeci de milioane de euro.
BREAKING:
Inspired by France, young second and third-generation migrants started looting stores in Milan, Italy around 2 hours ago.
International mainstream media isn’t showing just how bad things are in Europe. https://t.co/ngDVLvDpj2
— Visegrád 24 (@visegrad24) October 18, 2026
Ministrul Economiei, Roland Lescure, a promis sprijin pentru proprietarii de afaceri afectați. Oficialul a transmis că persoanele responsabile pentru distrugeri trebuie să răspundă pentru faptele lor și să suporte consecințele legale.
Pagubele comerciale reprezintă o problemă suplimentară pentru afacerile locale, care trebuie să suporte costurile reparațiilor și întreruperile de activitate.
Criza socială amplifică presiunea asupra lui Macron
Violențele au loc într-un context de nemulțumire socială, alimentată de costurile ridicate ale vieții, problemele serviciilor publice și dificultățile din sistemul de educație. Mișcarea studențească, activă de mai multe săptămâni, s-a intersectat cu proteste mai ample privind situația economică și inegalitățile sociale.
Emmanuel Macron a condamnat duminică violențele și a făcut apel la calm. Președintele a subliniat că revendicările protestatarilor pașnici trebuie separate de acțiunile celor care au participat la jafuri și distrugeri.
Macron nu a declarat stare de urgență, dar a anunțat că guvernul va lua măsuri pentru a permite interzicerea unor manifestații atunci când protejarea clădirilor publice și a afacerilor locale o impune.
Situația are și o dimensiune politică importantă, în condițiile în care Franța se apropie de alegerile prezidențiale din 2027. Lideri ai opoziției, inclusiv Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon, au reacționat la violențe, dar au pus accente diferite pe responsabilitatea autorităților și pe revendicările manifestanților.
Ce urmează pentru guvernul francez
Refuzul demisiei lui Laurent Nuñez arată că Emmanuel Macron dorește să mențină stabilitatea conducerii structurilor de securitate în perioada imediat următoare. Ministrul de Interne trebuie să propună măsuri pentru prevenirea unor noi incidente, în timp ce autoritățile evaluează pagubele și continuă procedurile judiciare.
În paralel, guvernul trebuie să răspundă nemulțumirilor privind costul vieții, educația și serviciile publice. Restabilirea ordinii nu elimină automat cauzele sociale ale protestelor, iar evoluția situației va depinde atât de măsurile de securitate, cât și de răspunsul politic la revendicările formulate în stradă.
Recomandările noastre
