Emmanuel Macron, președintele Franței. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Emmanuel Macron se confruntă cu un val de critici după discursul televizat susținut duminică, 18 octombrie, pe fondul violențelor din Franța. Stânga denunță lipsa unor măsuri privind costul vieții și finanțarea educației, în timp ce dreapta cere intervenții mai ferme pentru restabilirea ordinii, potrivit Le Figaro.
Intervenția președintelui francez, care a durat aproximativ zece minute, era așteptată de elevii, angajații și ceilalți participanți la protestele din ultimele săptămâni. Mesajul său nu a convins însă numeroși lideri politici, ale căror reacții au venit în timp ce noi violențe erau semnalate la Paris.
Ce a anunțat Emmanuel Macron în discursul televizat
Șeful statului a condamnat ferm violențele și a cerut analizarea evenimentelor pentru a preveni repetarea lor. De asemenea, potrivit relatării Le Figaro, Macron a anunțat că prefecții vor putea interzice anumite manifestații pentru a proteja orașele.
Președintele nu a prezentat însă măsuri concrete privind principalele revendicări sociale ale protestatarilor. Discursul nu a inclus fonduri suplimentare pentru a răspunde nemulțumirilor tinerilor și nici anunțuri referitoare la prețul carburanților.
Această absență a unor răspunsuri economice și sociale a devenit principalul motiv al criticilor formulate de stânga.
Stânga acuză lipsa răspunsurilor la revendicările sociale
Manuel Bompard, coordonatorul partidului La France insoumise (LFI), a calificat intervenția președintelui drept „absolut iresponsabilă”. Într-o declarație pentru LCI, citată de Le Figaro, el a subliniat că revendicările protestatarilor rămân valabile și că Emmanuel Macron nu a anunțat soluții.
Eurodeputata LFI Manon Aubry a reacționat la rândul său: „Când nu ai nimic de spus, taci”. Mathilde Panot, lidera deputaților LFI, l-a numit pe președinte „artizanul haosului” și l-a acuzat că agravează tensiunile. Ea a criticat în special posibilitatea interzicerii unor manifestații și a cerut plecarea șefului statului.
Violențele de pe străzile Parisului. sursa: Instagram
Apeluri pentru continuarea protestelor în Franța
Liderul comunist Fabien Roussel a regretat lipsa anunțurilor și a îndemnat la continuarea mobilizării „în calm și cu hotărâre”.
Nathalie Arthaud, candidata formațiunii Lutte ouvrière la alegerile prezidențiale, a cerut amplificarea protestelor împotriva scumpirilor și pentru viitorul tinerilor. Într-un mesaj publicat pe X, aceasta a afirmat că nu avea așteptări de la președinte, dar că discursul a revoltat-o.
Nemulțumită s-a declarat și Marine Tondelier, lidera ecologiștilor. Ea a criticat modul în care organizațiile sindicale și politice sunt chemate la Matignon, sediul premierului francez, și a cerut ca discuțiile să vizeze soluții pentru crizele sociale, de mediu și democratice. „Nu vin pentru un consiliu de disciplină”, a avertizat Tondelier, potrivit publicației franceze.
La rândul său, Natacha Polony a interpretat insistența președintelui asupra ideii de responsabilitate drept o încercare de a se exonera de propria răspundere.
Dreapta cere restabilirea autorității statului
La dreapta, criticile s-au concentrat asupra răspunsului autorităților la violențe. Fostul premier Édouard Philippe a recunoscut intenția de a relansa dialogul, dar a declarat că ar fi preferat decizii și inițiative concrete pentru restabilirea ordinii. „Țara noastră are nevoie să fie condusă”, a transmis acesta pe X, într-o reacție citată de Le Figaro.
Bruno Retailleau, candidatul Les Républicains, a descris discursul drept „îngrijorător” și a afirmat că Emmanuel Macron pare „complet depășit” de situație. Fostul ministru de interne a cerut instituirea stării de urgență pentru protejarea populației.
Marine Le Pen, victorie istorică în Senatul Franței. sursa: Facebook
Marine Le Pen denunță o criză de autoritate și cere calm
Marine Le Pen a criticat, la rândul său, gestionarea violențelor din Franța. Într-un mesaj video publicat duminică, 18 octombrie, înaintea discursului lui Emmanuel Macron, lidera deputaților Rassemblement national a denunțat o criză de încredere și de autoritate care, în opinia sa, amenință democrația.
Potrivit AFP, citată de TV5MONDE, Le Pen a descris puterea macronistă drept epuizată și dezorientată și a acuzat conducerea țării că nu reușește să răspundă situației. În același mesaj, ea le-a cerut francezilor calm, demnitate și respectarea regulilor republicane.
Lidera RN și-a exprimat sprijinul pentru polițiști, jandarmi, pompieri și prefecți și a cerut sancțiuni penale și financiare descurajante pentru autorii distrugerilor. Potrivit LCP, aceasta a susținut aplicarea principiului potrivit căruia cei care provoacă pagube trebuie să le plătească, alături de restabilirea ordinii și de o mai mare atenție a statului față de nemulțumirile cetățenilor.
Bardella critică puterea, iar Ciotti cere demisia lui Macron
Jordan Bardella, președintele Rassemblement national, a acuzat conducerea țării că a pierdut controlul asupra evenimentelor. Într-un mesaj publicat pe X, el a susținut că puterea nu mai are soluții de oferit francezilor și nici capacitatea de a-i proteja.
Éric Ciotti a mers mai departe, solicitând demisia lui Emmanuel Macron și organizarea unor alegeri prezidențiale anticipate. Potrivit acestuia, Franța se confruntă simultan cu o criză bugetară, de securitate și politică.
Liderul Reconquête, Éric Zemmour, a criticat la rândul său discursul, atacând politica de imigrație a președintelui.
Reacțiile arată presiunile diferite asupra executivului: o parte a opoziției cere răspunsuri la nemulțumirile sociale, în timp ce alta solicită măsuri suplimentare pentru restabilirea ordinii.
Recomandările noastre
