Ambițiosul președinte francez a cerut explicit Europei să adopte o poziție mai fermă și mai asertivă în politica globală, fără a se lăsa influențată de marile puteri mondiale, respectiv nici de SUA și nici de China.

„Unele state au renunțat, mai mult decât altele, la independența strategică prin faptul că au ajuns să depindă prea mult de sisteme de armament americane”, a declarat Macron la o întâlnire cu studenții lituanieni de la Universitatea din Vilnius, în cadrul unui turneu de 3 zile pe care președintele francez l-a făcut în țările baltice.

„Nu putem accepta să trăim într-o lume bipolară dominată de SUA și China”, a mai adăugat Macron.

Dialogul surzilor?

Pe de altă parte, președintele Franței și-a apărat politica de dialog cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda recentelor acuzații de otrăvire a opozantului Alexei Navalnîi.

„Suntem conștienți de ce se întâmplă în vecinătatea voastră, la fel și de istoria voastră și, în acest spirit de înțelegere mutuală și transparență, precum și de protecție a securității voastre, dorim să contribuim la relansarea unui dialog strategic cu Rusia”, a spus Macron într-o declarație de presă acordată la Riga, alături de președintele leton, Egils Levits.

„Acest dialog nu neagă nimic din istoria noastră europeană comună, dar dorește să se adreseze acestei istorii, precum și geografiei”, a adăugat diplomatic șeful statului francez.

În timp ce încercau să rămână politicoși, liderii statelor baltice au dat de înțeles că vor fi convinși de faptul că „dialogul cu Moscova” va fi util doar atunci când vor vedea rezultate concrete. „Înțelegem nevoia de dialog, deoarece aceste canale de comunicare sunt întotdeauna importante în diplomație”, a declarat președintele lituanian Linas Linkevicius. „Dar dialogul doar de dragul dialogului nu e ceva ce ne dorim, deoarece creează impresia că nu se schimbă nimic”.

A treia cale

Președintele francez a spus că singurul mod prin care Europa poate supraviețui este să creeze o „a treia cale” în afacerile globale, ceea ce înseamnă mai precis că trebuie să își urmărească interesele pe scena globală a lumii.

Acest lucru include stabilirea unor capacități comune de apărare europene care să nu excludă defel NATO, ci să fie complementare Alianței Nord-Atlantice, după cum a încercat Macron să-i asigure pe reprezentanții statelor europene care au în prezent relații economice strânse cu SUA.

Franța dorește ca UE să-și dezvolte capacitatea de apărare, chiar dacă, până acum, UE nu a dat vreun semnal clar în direcția acestei retorici. Comisia Europeană a pus bazele unui Fond European de Apărare, prin care UE să finanțeze proiecte industriale și de apărare comune.

Proiectul a fost minat însă chiar de către liderii UE, inclusiv de către Macron, care au căzut de acord, în luna iulie, să acorde mult mai puțini bani acestui fond: din suma inițială de 11,4 miliarde de euro, s-a acceptat doar o finanțare de 7 miliarde de euro, pentru următorii 7 ani.

Acordul asupra bugetului stabilit de Comisia Europeană prevedea cheltuieli de 5,7 miliarde de euro alocate mobilității militare, pentru a permite accesul mai facil al trupelor și echipamentelor țărilor UE de-a lungul continentului. Cifra aprobată în final a fost, însă, de doar 1,5 miliarde de euro.

Sursa: Politico