Evenimentul Zilei > International > Măcelul cinic al lui Erdoğan asupra kurzilor – și tăcerea Vestului – trebuie să ia sfârșit
Măcelul cinic al lui Erdoğan asupra kurzilor – și tăcerea Vestului – trebuie să ia sfârșit

Măcelul cinic al lui Erdoğan asupra kurzilor – și tăcerea Vestului – trebuie să ia sfârșit

Toate acțiunile lui Erdoğan, inclusiv curtarea Israelului, sunt menite să-i amelioreze situația electorală. În mintea lui, numai un război extern contra kurzilor îl mai poate salva. Poporul kurd e masacrat. Sâmbătă noapte regimurile iranian și turc au început măcelul coordonat al civililor kurzi. Principala „crimă” a acestor civili a fost aceea că și-au dorit să trăiască și să fie egali, dar în special că și-au dorit egalitate pentru femei.

În Iran kurzii sunt motorul revoltei încă în curs împotriva regimului. Revolta a fost declanșată de uciderea de către poliție a unei tinere kurde, Mahsa Amini, cărei i se spunea însă în familie pe numele ei kurd, Jina.

Nu e o coincidență că o lozincă principală scandată în tot Iranul, ba până și la Cupa Mondială, e un lucru spus de ea: „Femeie, viață, libertate”. În realitate e un slogan politic kurd folosit deja de mulți ani.

În Iran, Turcia și Siria kurzii au adoptat politica unei conduceri comune – fiecare funcție e deținută împreună de un bărbat și o femeie. Conducerea kurzilor realizase cu mulți ani în urmă că problema fundamentală a regiunii o constituie oprimarea femeilor și că schimbarea acestei situații e cheia schimbării generale.

Erdogan a început propriul măcel în regiunile kurde

În consecință, luptătoarele kurde au avut un rol semnificativ în înfrângerea ISIS – acea înfrângere care a salvat Occidentul, cu prețul a 20.000 de vieți kurde. Kurzii au plătit acest preț, ei fiind luptătorii din prima linie ai coaliției conduse de SUA. Acum se simt trădați, și pe bună dreptate.

Poliția iraniană se confruntă de o vreme cu protestatari pe tot cuprinsul țării. Însă sâmbătă situația s-a schimbat în regiunile kurde. Guvernul iranian a trimis acum armata împotriva lor – tancuri și artilerie grea împotriva civililor nevinovați. Presa relatează despre numeroase victime civile. Numărul lor exact e necunoscut, întrucât orașele kurde au fost complet deconectate atât de la rețelele sociale cât și de la rețeaua electrică.

Nu e niciun fel de coincidență că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și-a început propriul măcel al kurzilor concomitent cu cel al Teheranului. Ministrul de interne iranian a declarat fățiș că cele două țări și-au coordonat acțiunile.

Erdoğan declară de luni că vrea să invadeze regiunea kurdă semi-autonomă din Siria, Rojava. Până acum l-au împiedicat americanii. Însă acum Erdoğan a găsit pretextul: atentatul terorist din Istanbul de acum două săptămâni, pe care el l-a pus în seama kurzilor sirieni.

Dar șansele ca atentatul să fi fost comis de kurzi sirieni sunt cam aceleași cu a fi fost comis de către mine. Kurzii sirieni nu au atacat niciodată vreo țintă turcească de peste graniță. Nu au atacat vreodată nici civili. Minciuna prin care Erdoğan vrea să-i demonizeze pe kurzi e cusută cu ață albă. Suspecta pregătită de el, arestată rapidă și scoasă la paradă în fața presei, Ahlam al-Bashir, este o femeie arabă care nu vorbește kurda și are legături cu ISIS.

Adevărul e cu totul altul. În iunie Turcia va avea alegeri. Turcia nu a ajuns încă precum Rusia lui Vladimir Putin; rezultatele electorale încă vor mai reflecta destul de fidel realitatea. Iar pe Erdoğan îl așteaptă o înfrângere.

În Turcia inflația a depășit 80% și publicul e extrem de furios. Partidul condus de Erdoğan, fost primar al Istanbulului, a pierdut alegerile locale la Izmir, Istanbul și Ankara. Se estimează că el va pierde și alegerile generale.

Toate acțiunile lui Erdoğan, inclusiv curtarea Israelului, sunt menite să-i amelioreze situația electorală. În mintea lui, numai un război extern contra kurzilor îl mai poate salva. Dar, pentru a putea purta un război, el are nevoie de tăcerea Vestului. Încearcă să obțină acea tăcere prin extorcare – dă de înțeles că dacă tăcerea ar fi întreruptă va împiedica aderarea la NATO a Finlandei și Suediei. Și tăcerea Israelului este esențială pentru el.

Dar interesele Israelului și Occidentului reprezintă fix contrariul. Invazia din Rojava și epurarea etnică a kurzilor de acolo va așeza nordul Siriei în mâna Iranului, dar și în mâinile unor jihadiști, inclusiv ISIS.

O astfel de lovitură letală aplicată kurzilor, cuplată cu masacrarea kurzilor de către regimul iranian în încercarea de a înăbuși revoltele, e foarte probabil să ducă la prăbușirea mișcării de protest pe tot teritoriul Iranului, întrucât kurzii sunt motorul ei.

Dar aspectul moral trebuie luat în calcul înaintea intereselor strategice. Autonomia kurdă din Siria este lucrul care a înfrânt ISIS, cu un preț cutremurător. E totodată cel mai progresist și mai feminist actor din întreaga regiune. Cum e posibil să fie abandonați? Cum e posibil să se permită să fie masacrați? Și, culmea, însă de către Erdoğan – un factor crucial în ascensiunea ISIS, dat fiind că emisarii săi i-au ajutat și au continuat să-i ajute pe jihadiști cu bani, logistică și închiderea ochilor.

Turcia nu ține cont de valorile NATO

Amuțeala Vestului e rușinoasă. Cum putem noi să abandonăm o națiune de 40 de milioane de oameni, un lider regional al practicii egalitare în general și al egalității femeilor în special, să permitem să fie masacrată de către două regimuri care sunt dușmani ai democrației și libertăților omului? De ce să-i răsplătim pe jihadiști, care vor deveni mai puternici, și pe extremiștii iranieni? SUA și restul Occidentului, unde drepturile femeilor sunt în regres, vor suporta costul acestei nebunii.

Turcia lui Erdoğan nu acționează în acord cu valorile NATO. În cursul războiului din Irak nu le-a permis americanilor să acționeze de pe teritoriul ei. Iar de atunci suprimarea democrației s-a intensificat de fapt în Turcia, cu zeci de mii de jurnaliști, activiști sociali și alți civili încarcerați pentru crime pe care nu le-au comis.

De ce să-l ajuți pe Erdoğan să se mențină la putere? Dar regimul iranian? Cum putem să ignorăm cazuri de masacru comise de un regim care e inamicul tuturor libertăților umane? Tăcerea e distructivă. Florile răului cresc în întuneric.

Din perspectivă istorică, tăcerea Occidentului și cooperarea lui cu acești dictatori criminali prin închiderea ochilor nu constituie „doar” o nesăbuință strategică. Este și un eșec moral de neînțeles. Această tăcere trebuie să ia sfârșit. SUA și Vestul au puterea de a opri acest dezastru strategic. Au puterea de a opri invaziile, de a opri masacrul, notează haaretz.com

(Traducere Rador)