NATO pregătește schimbări în apărarea aeriană. Comandantul suprem ar putea primi puteri extinse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Aliații NATO analizează acordarea unor atribuții suplimentare comandantului militar suprem al Alianței pentru a răspunde mai rapid amenințărilor aeriene, inclusiv incursiunilor cu drone. Propunerea ar urma să fie aprobată înaintea summitului NATO programat în luna iulie și vizează reducerea procedurilor care limitează reacția militară în situații de risc, potrivit Politico.

Incursiunile cu drone au accelerat discuțiile din cadrul NATO

În ultimii ani, statele membre NATO s-au confruntat cu un număr tot mai mare de incidente aeriene la granițele Alianței. Printre acestea se numără drone care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României, încălcări ale spațiului aerian în Estonia și apariția unor drone suspecte deasupra Letoniei.

Aceste episoade au provocat pagube materiale, persoane rănite și au alimentat dezbateri privind capacitatea NATO de a reacționa rapid în astfel de situații, în special pe Flancul Estic.

Pe fondul acestor evoluții, statele membre discută de mai multe luni o modificare a regulilor care guvernează răspunsul militar al Alianței.

Cum cureți perdelele acasă și le păstrezi ca noi mai mult timp

Violența împotriva executorilor judecătorești va fi sancționată aspru. Scurtarea proceselor, un efect benefic

Generalul Alexus Grynkewich ar putea primi mai multă libertate de acțiune

Propunerea aflată pe masa negocierilor îi oferă comandantului suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, o marjă mai mare de manevră în gestionarea amenințărilor aeriene.

În prezent, fiecare stat membru stabilește propriile condiții privind utilizarea anumitor sisteme de armament și modul în care acestea pot fi folosite în cadrul operațiunilor NATO. Potrivit noii formule, comandantul suprem ar putea redistribui mai rapid echipamente militare în interiorul Alianței și ar putea ajusta nivelurile de alertă ale sistemelor de apărare fără a mai aștepta aprobări suplimentare din partea statelor membre.

Decizia finală este așteptată înaintea summitului NATO din 7-8 iulie.

Gen. Alexus Grynkewich / sursa foto: captură video

Statele membre NATO încearcă să elimine restricțiile considerate un obstacol

Planul discutat de aliați prevede și includerea oficială a sistemelor NATO de apărare împotriva rachetelor balistice în misiunile de poliție aeriană desfășurate pe Flancul Estic și în alte zone ale Alianței. Prin această modificare, aceste sisteme nu ar mai avea doar un rol de sprijin, ci ar deveni o componentă activă a misiunilor de apărare aeriană.

Măsura urmărește consolidarea capacității NATO de a răspunde coordonat în cazul unor amenințări complexe care implică drone, rachete sau alte atacuri aeriene.

Mai multe capitale aliate au criticat în ultimii ani existența așa-numitelor „restricții naționale”, adică regulile impuse de fiecare stat privind utilizarea propriilor echipamente militare. În opinia susținătorilor reformei, aceste limitări creează proceduri diferite de la o țară la alta și reduc capacitatea comandamentului NATO de a reacționa rapid în situații de urgență. Discuțiile privind eliminarea sau reducerea acestor restricții au început încă din toamna anului trecut, pe măsură ce numărul incidentelor cu drone a crescut în apropierea frontierelor Alianței.

Amenințările recente au schimbat prioritățile NATO

Potrivit unui oficial NATO, necesitatea unei abordări comune a devenit și mai evidentă după atacurile cu rachete balistice lansate de Iran către Turcia la începutul acestui an. În acest context, Alianța încearcă să reducă timpul de reacție și să ofere mai multă flexibilitate structurilor de comandă.

„Națiunile apelează întotdeauna la NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, a afirmat oficialul.

Acesta a adăugat că Alianța „are nevoie și ca statele membre să își facă partea lor” prin eliminarea unor limitări care afectează răspunsul operațional.

Potrivit aceleiași surse, generalul Alexus Grynkewich și-a prezentat în primele luni ale anului propunerile privind creșterea flexibilității operaționale în fața celor 32 de ambasadori ai statelor membre NATO.