Păstrați zâmbetul pe buze, chiar dacă aveți cărți proaste în mână. Aceasta este linia urmată de Maia Sandu, președinta pro-europeană și candidată la realegeri în Republica Moldova, după anunțarea primelor rezultate ale primului tur al alegerilor prezidențiale, duminică seara (20 octombrie).

Rezultatele sunt dezamăgitoare pentru tabăra pro-europeană, în timp ce o victorie pare la îndemâna susținătorilor unei apropieri de Moscova, care a condus Moldova în epoca sovietică, scrie lemonde.fr.

Maia Sandu a crezut că ar putea reuni un consens larg și o participare puternică prin organizarea, în aceeași zi, a unui referendum privind apartenența la Uniunea Europeană pentru țara sa de 2,6 milioane de locuitori. Luni dimineață, după numărarea a peste 99% din buletine de vot, votul DA a avut un rezultat de doar 50,39% din voturi la întrebarea: „Sunteți în favoarea unei modificări a Constituției în vederea aderării Republicii din Moldova la Uniunea Europeană?".

Alegerile din Republica Moldova

„Moldova s-a confruntat cu un atac fără precedent la adresa libertății și democrației țării noastre, astăzi și în ultimele luni”, a spus Sandu într-o conferință de presă. Aceasta a fost întârziată cu câteva ore, deoarece rezultatele parțiale, inițial dezastruoase pentru susținătorii votului favorabil, se îmbunătățeau pe măsură ce cele ale capitalei și diasporei (mai degrabă favorabile Maiei Sandu) s-au adăugat la votul rural, care îi este preponderent ostil.

Președinta în funcție, în vârstă de 52 de ani, s-a clasat în frunte în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 42,31% din voturi. Pe 3 noiembrie îl va înfrunta în turul doi pe Alexandru Stoianoglo, un fost procuror în vârstă de 57 de ani susținut de socialiștii pro-ruși, care a obținut un scor de aproape trei ori mai mare decât cel anunțat de sondaje, cu 26,09% din totalul voturilor.

„Semănând frică și panică”

„Maia Sandu a obținut un scor de 45%, susținătorii ei chiar sperau să fie realeși în primul tur. Problema ei este că nu are o rezervă de voturi pentru turul doi, spre deosebire de rivalul ei, Stoianoglo. Tabăra pro-rusă se va alia împotriva ei, cu toate voturile de la locul 3 încolo - subliniază Ion Tăbârță, analist politic și director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău.

Maia Sandu a căutat să explice aceste rezultate dezamăgitoare prin acțiunea „grupurilor infracționale, care acționează concertat cu forțe străine ostile intereselor noastre naționale”, o aluzie transparentă la Rusia, pe care Chișinăul o acuză de finanțarea ilegală a opoziției. Potrivit președintei, aceste grupări criminale „au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă. Avem dovezi clare că aceste grupuri criminale și-au propus să cumpere 300.000 de voturi. Scopul lor a fost să submineze procesul democratic. Intenția lor a fost să răspândească frica și panica în societate”.

Moscova a injectat aproximativ 100 de milioane de euro pentru a încerca să perturbe votul

La începutul lunii octombrie, consilierul pentru securitate națională al Republicii Moldova, Stanislav Secrieru, a indicat că Moscova a injectat aproximativ 100 de milioane de euro pentru a încerca să perturbe votul. Aceste acuzații au fost coroborate de mai multe investigații jurnalistice independente recente, care au arătat că alegătorilor moldoveni li s-a oferit echivalentul a o sută de euro plătiți într-un cont bancar rusesc în schimbul unei dovezi fotografice a votului în favoarea unuia dintre cei zece candidați opuși doamnei Sandu.

Washingtonul și-a exprimat, de asemenea, îngrijorările legate de ingerința Rusiei în Moldova. „În ultimele luni, guvernul SUA, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, serviciile de securitate moldovenești și alți aliați și parteneri au avertizat că Rusia încearcă să submineze instituțiile democratice din Republica Moldova în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE”  - a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, în briefing-ul său din 15 octombrie.

La rândul său, Kremlinul „respinge categoric” acuzațiile că ar fi intervenit în procesul electoral al Republicii Moldova.

Un ecou regional

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a început negocierile pentru aderarea la UE în 2024, după ce a obținut statutul de candidat alături de Ucraina vecină în 2022. Regimul președintei Sandu s-a angajat să reformeze sistemul judiciar al țării și să susțină economia pentru ca aceasta să adere la UE până în 2030. Însă Rusia, care are o pârghie puternică de presiune prin aprovizionarea cu gaze și prin numeroasele sale relee în lumea politică, se străduiește să mențină această țară situată între Ucraina, aflată în plin război, și România, membră a UE și NATO, în sfera sa de influență.

Scorul dezamăgitor al taberei pro-europene din Republica Moldova va avea un ecou regional și va servi intereselor Kremlinului, consideră Dionis Cenuță, expert asociat la Centrul de Studii Est-Europene din Vilnius: „Eșecul referendumului îl va favoriza pe rivalul lui Sandu din turul doi. În plus, rezultatul alegerilor, dar mai ales al referendumului, va fi folosit în scopuri propagandistice în Georgia în preajma alegerilor parlamentare din 26 octombrie”.

Moldova și Georgia, două foste republici sovietice al căror teritoriu este ocupat de entități separatiste controlate de Moscova, sunt terenul unei lupte din ce în ce mai acerbe între interesele rusești, dornice să submineze procesele democratice, și societățile civile favorabile integrării europene. (Autor: Emmanuel Grynszpan)

Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA/