Europarlamentarul Cristian Terheș susține că Lacul Morii ar putea fi secat în cadrul unui program de ecologizare propus de Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale o astfel de măsură ar fi fost propusă la Bruxelles, în contextul propunerilor de reglementare menite să ducă la reducerea emisiilor de carbon. Lacul Morii este o amenajare hidrografică artificială, construită de Nicolae Ceaușescu, în ciuda protestelor localnicilor din zona Crângași, care au fost strămutați.

Europarlamentarul Cristian Terheș susține că Lacul Morii din zona Crângași, ar putea fi secat în cadrul unui program european de ecologizare și de combatere a consecințelor negative provocate de schimbările climatice. Terheș susține că în spatele acestui proiect s-ar afla Franz Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene. Cunoscut pentru controversele pe care le susține și le promovează, Cristian Terheș vorbește despre o inițiativă legislativă de mediu care prevede distrugerea amenajărilor artificiale făcute pe râuri, după 1952, ca parte a inițiativei Green Deal. Scopul ar fi aducerea râurilor în vechile albii, naturale.

„Franz Timmermans a băgat în acest proiect de lege, că toate amenajările hidrografice făcute după 1952 trebuie distruse pentru a se readuce râurile la faza lor inițială. De ce după 1952? Omul este olandez. După al doilea război mondial, tot ce înseamnă Vestul Europei au lucrat în momentul respectiv cu bani aduși de către americani inclusiv să-și creeze o mulțime de canale care sunt folosite până astăzi”, susține Cristian Terheș.

Conform noului scenariu pe care îl susține, România, fiind o țară comunistă, a respins ajutorul american – Planul Marshall – la fel ca și celelalte state comuniste, la cerea Rusiei Sovietice și din ordinul lui Stalin.

„Dar noi eram sub comuniști în momentul respectiv, noi n-am beneficiat. Toate amenajările făcute în România s-au realizat după ce ne-am eliberat de sovietici, după 1957-1958. Ce facem cu canalul Dunăre – Neagră în contextul ăsta? Dar cu Lacul Morii, aici în București? Că Lacul Morii s-a făcut după 1977, când a fost marea inundație și-au încercat să rezolve problema râului Dâmbovița și în contextul actual, vor trebui să-l demoleze, să-l spargă”, a mai spus europarlamentarul.

Teoriile lui Cristian Terheș

Tot în acest context, Cristian Terheș a mai avansat o teorie. El susține că România va trebui să renunțe la 600.000 de hectare de teren pentru agricultură. Țara noastră deține, conform statisticilor oficiale, în 2020, erau exploatate 12,8 milioane de hectare de teren agricol, dintr-un total de 14.741 milioane de hectare.

„Colegii români din grupul PPE au spus că România va trebui să renunțe la 600.000 de hectare de teren arabil, ceea ce este imens. Ți se micșorează suprafața arabilă nu mai poți produce mâncarea pe care o produceai până acum. Distrugând partea de irigație și partea de amenajare hidrografică, crește riscul de inundație”, a mai spus Cristian Terheș.

Mai mult, el susține că obiectivul Uniunii Europene este de a inunda și Insula Mare a Brăilei.

„De fapt, obiectivul lor este ca un teren care a fost mlaștină și a fost secat, să redevină mlaștină. Insula Mare a Brăilei n-a fost teren arabil, comuniștii l-au transformat din mlaștină, acum va trebui inundat din nou. Voi vă gândiți ce înseamnă asta?”, a explicat europarlamentarul.

Reglementările cuprins în Legea Pentru Restaurarea Naturii fac parte din pachetul „Green Deal”, de reducere a emisiiilor de carbon până în 2050. Acestea sunt promovate de Uniunea Europeană în cadrul programului de reducere a consecințelor negative ale schimbărilor climatice.