LA SFAT CU PSIHIATRUL. Tulburarea de personalitate dependentă poate duce la abuzul fizic sau sexual

LA SFAT CU PSIHIATRUL. Tulburarea de personalitate dependentă poate duce la abuzul fizic sau sexual

În acest articol voi aduce în discuţie o altă tulburare de personalitate din clusterul C, şi anume tulburarea de personalitate dependentă. O caracterizare metaforică a acestei tulburări a făcut-o Alejandro Jodorowsky: ”Păsările care se nasc în cuşcă au impresia că a zbura este o boală”.

Tulburarea de personalitate dependentă a fost cunoscută anterior ca tulburare de personalitate astenică. Aceasta este o tulburare care se caracterizează printr-o dependenţă psihologică omniprezentă faţă de alte persoane. Face parte din grupul tulburărilor de personalitate anxioase, alături de tulburarea de personalitate fobică şi obsesiv-compulsivă.

Tulburarea de personalitate dependentă se întâlneşte mai frecvent la sexul feminin şi se defineşte prin nevoia exagerată a persoanei ca altcineva să aibă grijă de ea, să ia decizii în locul ei, comportament de supunere şi dependenţă emoţională. Tulburarea de personalitate dependentă prezintă un risc crescut pentru depresie sau anxietate, abuz de alcool sau droguri, abuzul fizic, emoţional sau sexual.

Din punct de vedere clinic se pot întâlni următoarele aspecte:

Ne puteți urmări și pe Google News
  •  nevoia ca altcineva să se ocupe de ea, să-i organizeze viaţa, să ia decizii în locul ei;
  •  nevoia de protecţie şi sprijin continuu;
  •  teama de separare de persoana de care depinde;
  •  incapacitatea de decizie cu privire la viaţa proprie şi la micile activităţi zilnice;
  •  evitarea asumării responsabilităţii, îi lasă pe alţii să decidă;
  •  dificultăţi în a-şi exprimă opiniile, temându-se să nu piardă sprijinul persoanelor de care depinde;
  •  dificultăţi în a-şi planifica activităţi proprii, a derula un proiect propriu în mod independent, lipsa de interese şi preocupări proprii;
  •  se simte neajutorată lăsată singură, îi este teamă să se descurce pe cont propriu;
  •  trăieşte cu teama de a fi părăsită, abandonată;
  •  are nevoia de a intra în relaţii prin care să primească sprijin şi atenţie.

Diagnosticul diferenţial al tulburării de personalitate dependentă trebuie făcut în special cu tulburarea de personalitate borderline. Teama de abandon şi separare este întâlnită şi în tulburarea de personalitate bordeline, numai că în aceast caz reacţia este impulsivă, de autodistrugere şi mutilare, de lezare a propriului corp. O persoană cu tulburare de personalitate bordeline, când simte ameninţarea cu separarea, trece de la dragoste la ură faţă de aceeaşi persoană. În tulburarea de personalitate dependentă, persoanele se agaţă de alţii, atârnă desperate de alţii şi acceptă cu supunere condiţiiile existenţei alături de cealaltă persoană. Dacă separarea se produce, există risc de dezvoltare a tulburărilor afective, cum ar fi depresia.

Diagnostice diferenţiale se fac şi cu tulburarea de personalitate evitantă sau antisocială. Cei care suferă de tulburare de personalitate de tip evitant au o frică pronunţată ca nu cumva să fie criticaţi sau respinşi, sunt hipersensibili la evaluări negative şi foarte rezervaţi şi inhibaţi social. Persoanele care suferă de tulburare de personalitate antisocială, atunci când sunt respinse sau părăsite, se manifestă prin sentimente de ură şi acţiuni antisociale.

Psihoterapia este principala metodă de tratament. Scopul terapiei este de a ajuta persoana să devină mai activă şi independentă şi să înveţe să construiască  relaţii sănătoase. Strategiile specifice pot include dezvoltarea încrederii în sine şi dezvoltarea de noi atitudini şi perspective despre propria persoană şi raportul cu alte persoane şi experienţe de viaţă. Medicamentele ar putea fi folosite pentru a trata persoanele cu tulburare de personalitate dependentă care suferă de depresie sau anxietate. Cu toate acestea, terapia cu medicamente trebuie să fie monitorizată cu atenţie, deoarece persoana ar putea deveni dependentă de acestea sau şi le pot administra abuziv.

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este medic primar,  conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.