La Mangalia, Ceaușescu intră cu foarfeca în cinematografia românească

La Mangalia, Ceaușescu intră cu foarfeca în cinematografia româneascăCaptură Youtube - documentar TVR -sursa salex 2008

Nicolae Ceaușescu a dat celebrele Teze din Iulie 1971, în care a deschis calea extinderii modelului nord-coreean și chinez în România socialistă. Peste 12 ani, pe 3 august 1983, la Mangalia, liderul român a considerat că trebuia să dea direcția cinematografiei românești.

Ceaușescu în 1983, mai dur decât în 1971

Spre deosebire de 1971, în 1983, România lui Ceaușescu stătea altfel. Fuseseră inundații, marele cutremur din 1977. Începuse treptat austeritatea. Congresul XII îi crease ceva emoții cu discusul lui Pârvulescu. Filmul „Faleze de nisip” cu Gheorghe Visu în rolul muncitorului acuzat pe nedrept de un doctor că i-ar fi furat de pe plajă bunurile, regizat de Dan Pița i-a permis lui Ceaușescu să intre cu mitraliera în cinematografie. Filmul avea la bază un scenariu care pornea de la romanul lui Bujor Nedelcovici.

Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu

Ceaușescu la Mangalia în august 1983

Era 3 august 1983 și dictatorul român voia filme în care muncitorii să fie eroi pozitivi..Cu totul excepțional trebuiau să fie și unii ca personaje negative, dar care proveneau din elemente de clasă burgheze insuficient educate în spiritul „clasei muncitoare”. Acestea au fost „Tezele din August”.

Pur și simplu, Ceaușescu fusese intrigat de filmul Faleze de nisip. Filmul fusese regizat de către Dan Pița. Personajul care l-a deranat pe Ceaușescu era un muncitor jucat de Gheorghe Visu. Un medic, doctorul Hristea, jucat de Victor Rebengiuc îl acuză că i-ar fi furat lucrurile de pe plajă. Doctorul era însoțit în vacanță de iubita sa, jucată de Carmen Galin, de un reporter, jucat de Marin Moraru.

Filmul este construit pe încercarea doctorului Hristea de a-i impune personajului jucat de Visu să recunoască o vină care nu i-ar aparține. Personajul lui Moraru oferă tenta moralizatoare a filmului, spunându-i medicului Hristea că încercând să învingă un muncitor, muncitorul l-ar fi învins pe el. Asta, deși doctorul apelase la Miliție și încecase să-și impună punctul de vedere.

Muncitorul este zugrăvit uman, el întâlnind-o pe Amira (jucată de Oana Pellea) fiica unei turcoaice care vindea pe litoral produse de cofetărie și patiserie tradiționale. Ceaușescu pur și simplu a fost revoltat că filmul insistă pe acuzarea unui muncitor.

Nicolae Ceausescu la congresul al XIV- lea al Partidului Comunist Roman (PCR). - 24 noiembrie 1989

Nicolae Ceausescu la congresul al XIV- lea al Partidului Comunist Roman (PCR). - 24 noiembrie 1989. sursa: Agerpres

Tezele din August, direcția păstrată până în 1989

Faleze de nisip, Baloane de curcubeu, De ce trag clopotele, Mitică? sunt trei filme apărute în intervalul 1981-1983. Ceaușescu nu a fost de acord cu ele.

Baloane de curcubeu, regizat de Iosif Demian în 1982 surprinde faptul că un șef al unui CAP (jucat de Dorel Vișan) se căsătorește dar proaspîta soție (jucată de Magda Catone) iubea pe altul și va fugi cu el. Președintele unui CAP era un personaj cheie în competiția pentru plata datoriei externe, având plan de îndeplinit. Deci, nu-i putea fugi nevasta cu altul. În plus, filmul mai are și scena când tot satull fuge să adune portocale dintr-o navă care a eșuat pe țărmul Mării Negre. CAP-ul era în zona Dobrogei. Nava eșuată era o aluzie la eșuarea navei „Evanghelia” la Costinești, în Golful Francezului.   Lui Ceaușescu, nu i-a plăcut goana românilor după portocale. Era aluzie la faptul că începuse penuria alimentară în România socialistă.

Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu și Kim Ir-sen Sursa foto: comunismulinromania.ro

De ce trag clopotele, Mitică?, realizat de Lucian Pintilie în 1981 este o adaptare a piesei „D-ale Carnavalului” a dramaturgului I.L.Caragiale, în care apar adăugate personajul Mitică din Momente. Schițe și din monologul  1 Aprilie. În film, joacă Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Victor Rebengiuc,  Petre Gheorghiu, Mariana Mihuț, Mircea Diaconu, Tora Vasilescu, Florin Zamfirescu. Pur și simplu, Ceaușescu nu a suportat aluziile întreruperii curentului electric, lipsa de conduită responsabilă a personajelor care erau mici funcționari, negustori și membri ai forțelor de ordine.

Ele au fost retrase sau oprite de la difuzare, fiind văzute de public abia după 1990. Tezele din Iulie și August au avut partea lor de glorie în comunismuul românesc.