Avertisment dur lansat de Călin Georgescu: Renunțarea la leu fără consultarea românilor va duce la explozia prețurilor
- Nicolae Comănescu
- 4 august 2026, 23:04
sursa: Facebook
- Avertisment dur lansat de Călin Georgescu: Renunțarea la leu fără consultarea românilor va duce la explozia prețurilor
- Moneda națională, văzută ca pilon al suveranității economice
- Exemplele internaționale și contextul tratatelor europene
- Avertisment privind valul de scumpiri și pierderea puterii de cumpărare
Proiectul de trecere a României la moneda unică europeană declanșează primele reacții vehemente pe scena publică. După ce președintele Nicușor Dan a anunțat existența unui acord politic între principalele formațiuni pentru adoptarea euro, Călin Georgescu a lansat un atac dur pe Facebook la adresa acestei inițiative. Acesta susține că o astfel de schimbare strategică, realizată în lipsa unei dezbateri naționale și fără acordul cetățenilor, reprezintă un gest inacceptabil și avertizează asupra efectelor negative pe care moneda unică le-ar putea avea asupra economiei populației.
Avertisment dur lansat de Călin Georgescu: Renunțarea la leu fără consultarea românilor va duce la explozia prețurilor
Răspunsul lui Călin Georgescu survine la scurt timp după declarațiile șefului statului referitoare la consensul politic privind calendarul de aderare la zona euro. Georgescu pune sub semnul întrebării atât oportunitatea momentului aleasă de autorități, cât și modul netransparent în care decizia a fost comunicată publicului.
„Să anunți trecerea României la euro fără o dezbatere națională reală și fără ca poporul român să-și fi exprimat limpede voința nu este reformă. O asemenea decizie ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”, a transmis Călin Georgescu.
În viziunea sa, înlocuirea monedei naționale are un impact direct și imediat asupra veniturilor, iar populația nu poate fi pusă în fața unui fapt împlinit.
„O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Dincolo de proceduri și tratate, există o obligație morală și democratică: românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt”, afirmă acesta. Deși nu a detaliat instrumentul juridic prin care ar trebui exprimat votul cetățenilor, luarea sa de poziție sugerează necesitatea unui referendum sau a unei consultări populare de amploare.

Călin Georgescu. Sursă foto: captură video
Moneda națională, văzută ca pilon al suveranității economice
Punctul central al argumentației construirii mesajului lui Călin Georgescu este legătura directă dintre moneda națională și independența economică a statului. Păstrarea leului este prezentată ca o garanție pentru protejarea resurselor interne și pentru redresarea țării.
„Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede. Leul este mai mult decât o monedă. Este fortăreața noastră, principalul instrument prin care ne apărăm economia”, susține Georgescu.
Acesta accentuează ideea că România își poate reconstrui economia bazându-se pe resursele proprii și pe instrumentele financiare existente: „Leul este al românilor: păstrăm leul, păstrăm șansa de a ne reface țara prin noi înșine”, continuă el.
Exemplele internaționale și contextul tratatelor europene
Pentru a-și susține punctul de vedere, Călin Georgescu invocă modelul altor state europene care au ales să rămână în afara zonei euro, menționând în mod special cazul Marii Britanii din perioada în care era parte din blocul comunitar.
„Priviți la Europa: Marea Britanie a fost membră a construcției europene timp de aproape cinci decenii fără să renunțe la lira sterlină”, afirma acesta.
În plus, el amintește că o parte semnificativă din statele membre ale Uniunii Europene continuă să utilizeze monedele proprii: „Euro nu este garanția prosperității, iar moneda națională nu este o piedică în calea ei”, susține Călin Georgescu, făcând referire la cele șase țări care nu folosesc euro în prezent, respectiv România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Din punct de vedere juridic, există însă nuanțe importante între aceste state. În timp ce Danemarca deține o clauză oficială de neparticipare (opt-out), iar Marea Britanie a avut un statut similar anterior Brexitului, restul țărilor, inclusiv România, s-au angajat prin tratatele de aderare să adopte moneda unică odată ce îndeplinesc toate criteriile de convergență economică. Conform poziției Comisiei Europene, România nu beneficiază de o derogare permanentă.
Avertisment privind valul de scumpiri și pierderea puterii de cumpărare
Cea mai fermă avertizare lansată de Călin Georgescu vizează consecințele economice directe pe care trecerea la euro le-ar avea asupra populației de rând și asupra micilor întreprinzători.
„Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda. Din nou. Cine va plăti prețul? Poporul român. Omul de rând. Micul producător va fi lovit crunt, până la dispariție”, susține Georgescu.
Declarația se încheie cu o chemare la protejarea monedei naționale și a independenței financiare a cetățenilor: „Banii românilor să lucreze pentru români: păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi.”