Moscova solicită Statelor Unite să facă presiuni asupra Kievului pentru a reveni la masa negocierilor. Președintele Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că tirurile de rachete și bombardamentele pe teritoriul ucrainean vizează instalații cu caracter exclusiv militar. Totuși, atacurile masive din ultimele săptămâni, cel de marți, care a fost cel mai mare înregistrat de la începutul războiului, pe 24 februarie, și cel dezlănțuit joi au lovit infrastructurile civile, în principal energetice, care au lăsat fără curent electric, apă și încălzire zeci de mii de ucraineni.

Joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că "lipsa energiei electrice și a încălzirii în multe regiuni ale Ucrainei sunt consecința acțiunilor autorităților de la Kiev, care refuză să negocieze, să capituleze, de fapt, dacă e să tină cont de cererile pe care Moscova le-a pus pe masă până acum.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a declarat, în apariția zilnică obișnuită în fața presei, că bombardamentele "se efectuează asupra acelor dotări de infrastructură care au legătură directă sau indirectă cu potențialul militar al Ucrainei și al regimului ucrainean". "Părții ucrainene îi lipsește voința de a rezolva problema, de a intra în negocieri, pe lângă atitudinea deja manifestată de abandonare a înțelegerilor deja convenite în text, lucru care, de asemenea, trebuie discutat", a spus Peskov, referitor la întreruperea contactelor după eșecul definitiv al negocierilor din 29 martie de la Istanbul.

Apoi, șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a precizat că Moscova nu va renunța niciodată la Crimeea și Donbas, îngropând astfel orice posibilitate de înțelegere. Acum situația este mai gravă, din moment ce Rusia a anexat, pe lângă Donețk și Luhansk, Herson și Zaporijjia.

În discursul său prin teleconferință adresat participanților la summitul G20 de la Bali, președintele Volodimir Zelenski a prezentat propunerile Ucrainei de pace cu Rusia, care includ 10 puncte, principala fiind retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ocupate din Ucraina, inclusiv din Crimeea. Dar el a cerut și securitatea radiologică și nucleară, securitatea alimentară și energetică, eliberarea tuturor prizonierilor, restabilirea integrității teritoriale a țării, încetarea ostilităților și reparații de război.

Zelenski lasă să se înțeleagă că vor exista negocieri

Răspunsul Rusiei a venit marți cu cel mai masiv bombardament de rachete de la începutul invaziei, iar joi atacurile au continuat. Ministerul rus de Externe a considerat că precondițiile Kievului pentru reluarea discuțiilor de pace sunt "inacceptabile", în timp ce șeful ministerului, Serghei Lavrov, a calificat condițiile lui Zelenski drept "lipsite de realism". Peskov a asigurat în acea zi că declarația lui Zelenski "înseamnă că, în realitate, nu vrea sau nu poate negocia nimic", dând de înțeles că acesta este legat de mâini și de picioare de către Washington. "Așadar, Federația Rusă își va atinge obiectivele prin continuarea operațiunii militare speciale", eufemism cu care autoritățile ruse se referă la războiul actual din Ucraina.

Zelenski a sugerat că, dacă vor exista negocieri, acestea să fie făcute public, iar purtătorul de cuvânt al Președinției ruse a dat asigurări, joi, că așa ceva astăzi este "de neimaginat". Peskov a cerut din nou Washingtonului să "împingă Kievul către diplomație". "Dacă Statele Unite ar fi capabile să ia în considerare preocupările Rusiei, ar putea încuraja Kievul să revină la masa negocierilor, dacă ar dori", a spus el. Mai mult, potrivit lui Peskov, "dacă Statele Unite și NATO ar fi făcut presiuni asupra regimului de la Kiev în trecut și acesta ar fi dat garanții că nu va duce un nou război civil și un atac împotriva propriei populații în două republici deja independente, atunci nu ar fi existat nicio operațiune specială", notează abc.es.

"Washingtonul spune că, dacă nu ar fi fost bombardamentul rusesc, prăbușirea unui S-300 al apărării aeriene ucrainene în Polonia nu ar fi avut loc. Dar dacă aplicați această logică, atunci ar trebui să privim situația dintr-o altă perspectivă și ar trebui să conchidem că, dacă nu ar fi existat o lipsă totală de disponibilitate din partea  Statelor Unite și a Alianței de a aborda preocupările Rusiei, nu ar fi fost efectuată o operațiune militară specială în Ucraina", a subliniat Peskov.

(Traducerea Rador)