Pentru a înțelege gestul și conținutul textului lecturat, trebuie să ne întoarcem la anunțul făcut de Mădălina Dobrovolschi, purtătoarea de cuvînt, joi, la prînz, după lectura Decretului prin care au fost stabilite data și întrebările Referendumului:

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum, astăzi, la ora 19:00”.

Prin Mesaj public se înțelege textul menit a arăta națiunii convocate în Referendum ce vrea președintele prin decretul de convocare a Referendumului și mai ales menit a explica întrebările. Potrivit articolului 90 din Constituție, prin Referendumul din 26 mai 2019, președintele „cere poporului să-și exprime voința cu privire la probleme de interes național”.

Problema de interes național asupra căreia președintele vrea să afle ce spune Poporul se regăsește întreagă în întrebările la care alegătorii trebuie să răspundă prin Da sau Nu. Riscînd să devenim didactici pînă la suprasaturație, vom reaminti că voința poporului se exprimă în cazul Referendumului național consultativ prin prezența la vot și prin răspunsurile de Da. Una dintre condițiile de talent ale omului politic stă în capacitatea de a intui marile probleme care preocupă Poporul. Referendumul național consultativ, dar și cel de revizuire, de demitere a președintelui, sînt verificări ale intuiției celor care convoacă Referendumul. Dacă prezența e sub prag înseamnă că omul politic a dat-o în bară cu apelul la Popor. De aceea, pentru cel ce a convocat Referendumul, prezența la vot e principala preocupare.

Dincolo de punerea la lucru a structurilor din teritorii ale partidelor care-l sprijină pe președinte în bătălia pentru succesul Referendumului, prezența la vot depinde și de emoția stîrnită de întrebări sau mai degrabă de interesul stîrnit de întrebări. Citite din Decret de către Mădălina Dobrovolschi, întrebările au produs o stupefacție totală. Mai întîi prin depărtarea lor de ceea ce se consideră de către Dreapta din România, de către cancelariile Marilor puteri, principala preocupare a românilor: Asaltul asupra Justiției din partea coaliției de guvernare PSD-ALDE.

Deși sondajele plasează apărarea Justiției pe ultimele locuri în preocupările românilor, Klaus Iohannis, partidele de Opoziție, Presa prezidențială au dus și duc ample campanii în chestiunea apărării Justiției în fața tentativelor de viol în colectiv din partea membrilor PSD și ALDE. Întrebările se referă însă doar la un singur aspect al ceea ce se numește asaltul asupra Justiției:

Folosirea Ordonanțelor de Urgență. E o dublă greșeală. Pe de o parte pentru că majoritatea alegătorilor nu fac legătura între OUG și asaltul asupra Justiției; pe de alta, pentru că OUG pot fi folosite în anumite împrejurări și de Guvernele de Dreapta. În 2016, pe 16 mai, Guvernul tehnocrat a dat un OUG de modificare a codurilor penale. Dacă Referendumul e un succes prin interzicerea OUG în domeniul Justiției, nici un guvern de Dreapta nu va mai putea utiliza OUG în acest domeniu, chiar și atunci cînd s-ar impune din motive de interes național. Cuie în talpă își bate și Klaus Iohannis prin supunerea la vot a interzicerii grațierii celor condamnați pentru corupție. Grațierea e o prerogativă a președintelui. Dacă, rămînînd președinte, se va ivi o criză provocată de boala incurabilă a unui condamnat pe nedrept pentru corupție. Nu va putea face nimic în urma răspunsului Da la întrebarea cu interzicerea grațierii. Întrebările au stîrnit stupefacție și prin caracterul lor excesiv tehnicist. Pentru a răspunde la a doua întrebare, mulți alegători vor avea nevoie de un consultant juridic în stare să le explice ce înseamnă Da și ce înseamnă Nu.

În aceste condiții, Mesajul public anunțat de purtătoarea de cuvînt a fost așteptat cu maxim interes. Se presupunea că Mesajul va explica întrebările, că le va da forță emoțională prin raportarea lor la asaltul asupra Justiției din partea PSD, la importanța crucială a independenței Justiției pentru democrație, la criticile venite din Occident în legătură cu statul de drept sub guvernarea PSD- ALDE.

Mesajul a stîrnit și mai multă stupoare.

Președintele a trecut peste întrebări în zbor de libelulă. Singurele referințe au fost cele polemice cu teza că ar fi prea tehnice. Mustrarea a venit și din partea fanilor lui Klaus Iohannis, nu numai a militanților PSD. Cu toate acestea, Klaus Iohannis a expediat observația ca ținînd de boicotul PSD: „Nu mă interesează detaliile tehnice. PSD-ul, cu siguranță, va încerca prin toate mijloacele să boicoteze acest referendum. O să vă spună că nu contează, că sunt probleme tehnice. Nu contează. Nu contează că se opune PSD. Contează ceea ce doriți voi, românii, care mergeți la vot.”

Prezența la vot dă seamă de interesul stîrnit de problema identificată de Președinte ca fiind de interes național, problemă concretizată prin întrebări. Klaus Iohannis pune între paranteze problema de interes național pentru care a meritat cheltuiala unui eveniment de proporțiile unui Referendum, și cere ca românii să iasă la vot din două motive:

Pentru a produce o schimbare reală votînd Da la Referendum și în favoarea PNL la europarlamentare:

„Unii vorbesc despre cum acest referendum este doar consultativ, despre cum cică nu ar avea rezultate, pentru că parlamentul poate să nu ţină cont de el. Nu sunt de acord. Un referendum trimite un semnal şi acest referendum va trimite un semnal foarte important. Şi acum, avem o suprapunere de vot, pentru partide cu un referendum. Deci, românii au posibilitatea să dea un semnal pe două direcții, să voteze, să aleagă partidele care după părerea lor sunt bune și pot da un vot de blam partidelor pe care nu le consideră bune și în același timp să spună dacă sunt sau nu sunt mulțumiți cu ceea ce face PSD, de doi ani jumătate încoace, și mie să numi spuneți că acest vot nu contează. El este consultativ, dar contează. Contează votul țării și se va ține cont de rezultatul acestui vot. Dacă românii vor veni la vot și vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat să acționăm imediat, a doua zi.”

 Am mai scris că strategia PNL constă în transformarea europarlamentarelor în alegeri anticipate. Deși n-o spune fățiș, Președintele consideră europarlamentarele, comasate cu Referendumul, drept un moment în care, prin eșecul PSD, pe care se contează, Opoziția va veni la putere în urma unei moțiuni de cenzură. Poporul trebuie să vină la vot nu pentru a apăra Justiția, ci pentru a da jos PSD. E mai mult decît interesant că acum Klaus Iohannis e antiPSD-ist la modul absolut. Anul trecut în 13 august 2018, el disocia între conducerea PSD și restul partidului:

„Nu avem nevoie de instabilitate şi de o criză socială prelungită. Oamenii se vor revolta şi în continuare dacă sunt ignoraţi. PSD trebuie să înţeleagă că actuala conducere a partidului şi a Guvernului este profund nocivă, cu efecte nebănuite pe termen lung. Fac pe această cale un apel la membrii PSD să ia foarte în serios protestele din aceste zile şi să înţeleagă că trebuie să guverneze pentru oameni şi nu împotriva lor”.

Acum însă cheamă pe români la vot împotriva PSD în general. La întrebările puse de Decret ar putea răspunde DA și mulți PSD-iști. Normal ar fi fost ca președintele să se adreseze și lor. Președintele s-a adresat doar electoratului anti-PSD într-un stil de TeFeList cu Mercedes. Pentru a-i da un vot lui, în ipostaza de candidat al întregii Drepte:

„Vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o Românie europeană. Vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o guvernare europeană, cine este împreună cu mine pentru o justiție dreaptă și pentru o societate românească performantă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi.”

Pentru Klaus Iohannis referendumul nu e o consultate populară în chestiunea asaltului asupra Justiției, ci o consultare populară în legătură cu ipostaza sa de unic adversar la prezidențiale împotriva PSD. Prin Mesajul public Klaus Iohannis cere electoratului anti-PSD să-l valideze ca singur reprezentant la prezidențiale anti PSD. Dacian Cioloș, Codruța Kovesi nu vor îndrăzni să candideze din partea Dreptei. Dacă Referendumul va fi un succes, atunci 26 mai 2019 va fi pentru Klaus Iohannis succesul unor alegeri preliminare în cadrul Dreptei, alegeri ca în Franța, de exemplu.

Există riscul ca Referendumul să fie un eșec. I s-a garantat lui Klaus Iohannis că nu va fi ? Dacă da, de cine?

 

Te-ar putea interesa și: