Situația din Slănic, județul Prahova, aduce aminte de una dintre cele mai mari alunecări de teren. Totul s-a petrecut în 2010, în Ocna Mureș, când galeriile miniere s-au prăbușit, punând în pericol zeci de locuințe.

Surpările de teren au fost provocate de apa care s-a infiltrat în niște galerii de mină părăsite. La scurt timp după eveniment, două locuințe au fost evacuate din zonă, iar un supermarket situat în apropierea craterului, format în urma surpării unei galerii miniere, s-a prăbușit, fiind afectată structura de rezistență.

Crater de zece metri în centrul orașului Ocna Mureș

Craterul generat de prăbușirea galeriei are aproximativ zece metri diametru. Primarul de la acea vreme din Ocna Mureș declara că nimeni nu a fost rănit în urma alunecării de teren.

„Cei de la salină mi-au spus că este o prăbușire verticală și nu este pe o suprafață mare. Supermarketul a căzut pe o suprafață de 3.000 de metri pătrați... Lumea este pregătită în continuare pentru evacuare. Nu există nicio casă surpată”, spune la acea dată edilul localității.

„Fenomenul se datorează apei sub presiune provenită de la o sondă aparținând SC Salina RA, care a ajuns la suprafață. Sonda se află la o distanță de aproximativ 100 de metri, iar craterul se află la aproximativ zece metri de magazin”, transmiteau cei de la ISU Alba.

„Cauzele au fost evoluţia de-a lungul timpului a exploatării de sare, la care se adaugă incidentele care au avut loc în ultimii ani la două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol apă dulce, saramură şi lichidul fluidizant, respectiv motorina, ce se foloseşte în procedeul de exploatare din Ocna Mureș.

O altă cauză importantă a fenomenului a fost presiunea exercitată asupra galeriilor din subteran, din care se scoate saramură”, au explicat și specialiştii prăbuşirea pământului, în decembrie 2010.

Prima catastrofă a avut loc în 1912

În 1912, a avut loc o primă catastrofă majoră. Apele Mureșului au ieșit din albie și au pătruns în unele dintre vechile mine, cauzând prăbușirea tavanului acestora. Ca urmare, la suprafața terenului au apărut cratere și gropi de dimensiuni considerabile, afectând și zonele locuite din vecinătate.

În anul 1952, s-a decis umplerea tuturor cavernelor și craterelor formate deasupra fostelor galerii Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria și Principele Nicolae cu saramură concentrată, în scopul prevenirii extinderii prăbușirilor minelor vechi.

Cu toate acestea, în anul 1954 a avut loc un dezastru. Prin forajul accidental la nivelul orizontului - 100 metri al minei 6 Martie, împreună cu lacul format din prăbușirea minei învecinate Iosif, apa lacului a inundat mina 6 Martie, care a fost abandonată definitiv.

În 1978, lucrările de exploatare a sării în stare solidă din Ocna Mureș au fost oprite

În 1978, pilonul de separare între mina 1 Mai și lacul Iosif (la nivelul -90 de metri) a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, inundând-o complet în doar câteva minute.

Minerii aflați în acel schimb au reușit să se salveze, ieșind la suprafață pe treptele puțului de ventilație.

Această catastrofă minieră a condus la oprirea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după zeci de ani de activitate aproape neîntreruptă, potrivit Adevărul.