Klaus Iohannis, la judecată: Recuperarea banilor obținuți din chirii se va face în instanță

Klaus Iohannis, la judecată: Recuperarea banilor obținuți din chirii se va face în instanțăIohannis. Sursa foto Inquam Photos / George Călin

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că procesul prin care statul român va încerca să recupereze de la familia președintelui Klaus Iohannis sumele obținute din chirii pentru imobilul din Sibiu, asupra căruia acesta nu avea drept, va fi unul „complicat".

Recuperarea banilor de la Iohannis, prin instanță

Tanczos Barna consideră că este foarte probabil ca recuperarea sumelor să se facă prin instanță.

„Vă pot asigura că, pe durata mandatului meu, voi face tot ce este necesar pentru a reprezenta și apăra corect, onest și legal interesele statului, cu maximă fermitate”, a declarat ministrul.

Ministrul Finanțelor atrage atenția asupra faptului că proprietatea din Sibiu nu este 100% a președintelui Klaus Iohannis, astfel încât suma obținută din chirii trebuie recalculată.

„Procedura este una extrem de complicată pentru că situaţia proprietăţii este una destul de complicată. Există, într-adevăr, această sentinţă definitivă, irevocabilă prin care au fost anulate anumite documente, motiv pentru care retrocedarea pe partea aceea a proprietăţii este anulată.

Dar acolo există, din primele informaţii pe care am avut timp să le parcurg aşa, în fugă, acum vreo două săptămâni, există în primul rând şi o co-proprietate şi acolo trebuie dezbătută acea problemă, deci nu este o proprietate sută la sută pierdută de familia Iohannis şi trebuie să vedem cum rezolvăm problema din punct de vedere al statului la ANCPI, la cadastru.

După aceea trebuie terminate aceste înscrieri ale dreptului de proprietate al statului român pe acel procent pierdut după care, cu siguranţă, o să înceapă disputa pe acea sumă. Lucrurile sunt acum finalizate din punctul de vedere al justiţiei, încep, probabil, alte dispute”, a explicat ministrul.

Tanczos: Statul român va face tot posibilul

Tanczos Barna a evidențiat necesitatea de a determina cu precizie suma, precum și procedura prin care aceasta va fi recuperată de către stat.

„Ce vă pot asigura este că pe perioada mandatului meu o să fac tot posibilul ca interesele statului să fie reprezentate şi apărate corect, onest, legal, cu maximă fermitate. Termenele nu le pot da eu, pentru că probabil o să fie termene date de instanţe, pentru că nu va fi o înţelegere amiabilă, probabil, şi atunci vom ajunge iarăşi în instanţe, dar statul român va face tot posibilul, prin Ministerul Finanţelor, să recupereze ce are de recuperat şi să clarifice situaţia imobilului respectiv”, a mai afirmat Tanczos Barna.

În minuta deciziei definitive emise în septembrie 2024 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la imobilul situat pe strada Gheorghe Magheru 35 din Sibiu, se stipulează că: „Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baştea Rodica împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor”.

Casa lui Iohannis din Sibiu

Casa din Sibiu, pe care a închiriat-o. Sursa foto: Arhiva EVZ

Litigiul a fost inițiat de Rodica Baştea, o prietenă din Miami a soților Iohannis. Aceasta a cerut anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitor legal al imobilului situat pe strada Gheorghe Magheru 35. Între anii 1999 și 2008, casa a fost deținută de Ioan Baştea, soțul Rodicăi (care a decedat între timp), Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și Carmen Iohannis, soția președintelui.

Cum s-a născut scandalul casei lui Iohannis

Conform cercetărilor realizate de riseproject.ro și Centrul de Investigații Media (CIM), cele două imobile au fost deținute de soții Eliseu și Maria Ghenea (născută Baştea). Aceste proprietăți au fost naționalizate în anii '60 de către regimul comunist.

După Revoluție, în anii '90, un presupus moștenitor, Ioan Baştea, strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea), își face apariția. În 1999, el reușește să obțină o decizie judecătorească prin care se anulează naționalizarea impusă de statul comunist în anii '60.

„La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, scriau jurnaliştii într-o investigaţie din 2015.

Prin intermediul succesiunii realizate de notar, Ioan Baştea devine proprietar al imobilului situat pe strada Nicolae Bălcescu 29. De asemenea, același Ioan Baştea, împreună cu Georgeta Lăzurcă și fiica acesteia, Carmen Iohannis, devin proprietari ai imobilului de pe strada Gheorghe Magheru 35.

În aceeași zi, Ioan Baştea vinde jumătate din imobilul de pe Nicolae Bălcescu, pentru suma de 3.200 de dolari, soților Klaus și Carmen Iohannis.

„Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, mai transmiteau jurnaliştii de la riseproject.ro.