Social
Kendama, interzisă în școlile din România. Psihologii și specialiștii în educție sunt împotrivă
Kendama. Sursa foto iStock
Din cuprinsul articolului
În tot mai multe școli din România, kendama, jucăria japoneză din lemn care a cucerit generații de elevi, a ajuns pe lista obiectelor interzise. Motivele invocate de unele inspectorate și directori: „se pot lovi” copiii sau „provoacă distrageri de atenție”.
Kendama, interzisă în unele școli
Deciziile au stârnit reacții aprinse din partea părinților și specialiștilor în educație, care consideră măsura absurdă și dăunătoare. După ani întregi în care părinții și profesorii au căutat soluții ca elevii să lase telefoanele din mână, kendama a reușit ceea ce aplicațiile educaționale și regulamentele școlare n-au putut: i-a scos pe copii din online și i-a readus la joaca reală.
Kendama. Sursa foto Pixabay
Mulți dintre ei se întâlnesc în pauze pentru a organiza mici competiții, exersând răbdarea, coordonarea și spiritul de echipă. Doar că entuziasmul lor a fost rapid „taxat”. În unele unități de învățământ, profesorii au decis confiscarea jucăriilor, pe motiv că pot provoca accidente.
Specialiștii în educație și psihologie spun că interzicerea este nejustificată. Kendama dezvoltă atenția, precizia mișcării, controlul emoțiilor și chiar rezistența la frustrare – abilități rare la copii crescuți cu ecrane.
Ce spun specialiștii
Expertul în educație Gabi Bartic a ironizat argumentele celor care au impus restricția: „Serios? Mai rău ca pixurile folosite neadecvat? Mai greu ca un ghiozdan de 15 kile aruncat ca o greutate prin clasă?”, scrie aceasta pe rețelele sociale.
Sursa Foto: Dreamstime
Ea atrage atenția că adevărata problemă nu este jucăria, ci modul în care școala reacționează la energia și curiozitatea copiilor.
„Ne deranjează când fac gălăgie, când spun ‘mă plictisesc’. Ne-am dori niște copii-bibelou, cuminți și tăcuți, perfecți dar inexistenți.”
Gabi Bartic a povestit că fiului ei i s-a cerut, la o altă școală, să nu mai aducă cubul Rubik, pentru că „îi deranja pe colegi”.Ea a declarat că există și școli în care profesorii au o altă gândire. „I-a găsit jucând poker în pauză. Nu i-a certat, ci s-a așezat lângă ei și le-a explicat regulile, vorbind despre probabilități. A făcut, fără să predea, o oră de gândire.”
De la jucărie populară la „pericol public”
Kendama are o istorie îndelungată. Provenită din Europa, a fost perfecționată de japonezi, care i-au dat forma actuală – un mâner (ken) legat printr-o sfoară de o bilă (tama). Denumirea înseamnă literalmente „țepușă cu o bilă”.
În Japonia, kendama este privită ca un instrument de antrenament pentru coordonare și răbdare, nu ca o jucărie periculoasă. Se organizează competiții oficiale, iar tinerii sunt încurajați să își dezvolte abilitățile prin joc.
În România, însă, aceeași jucărie a ajuns să fie privită cu suspiciune. Deși îi scoate pe elevi din dependența de ecrane, unii directori o consideră „distractivă în exces”.
În timp ce în Japonia se premiază performanța la kendama, în România jucăria este interzisă în clasele unde ghiozdanele de 10 kilograme și lipsa mișcării nu par să ridice nicio problemă. Kendama nu e doar o jucărie, spun psihologii, ci o formă de autocontrol și socializare, potrivit Mediafax.
