Surse judiciare au confirmat faptul că în cursul zilei de luni, 12 aprilie 2021, la Consiliul Superior al Magistraturii a fost depusă o cerere de pensionare pe numele judecătorului ICCJ Ionuț Matei. Cererea abia înregistrată înca nu a ajuns la mapa Secției pentru judecători a CSM.

Motivele cererii de pensionare nu sunt cunoscute

Nu se cunosc motivele exacte pentru care Ionuț Matei a făcut cerere de pensionare. Alegerea i-a fost determinată în parte și de recentul dosar „Ferma Băneasa”, care i-a urcat întreaga avocatură în cap.

Sâmbătă, 10 aprilie 2021, Uniunea Naționala a Barourilor din România a desființat soluția data de „Completul negru” de la ICCJ – alcătuit din judecătorii Florentina Dragomir, Ionuț Matei și Ioana Ilie –, complet care l-a aruncat în închisoare pe avocatul Robert Roșu doar pentru că acesta îndrăznise să-și exercite profesia, relatează Lumea Justitiei .

Hotărârea penală a magistraților a fost criticată dur de UNBR

Hotărârea penală a celor trei magistrați supremi a fost dur criticată de către UNBR.

„Comisia Permanentă a UNBR s-a întrunit în ședința extraordinară vineri, 9 aprilie 2021, pentru analizarea implicațiilor motivării în dosarul Ferma Băneasa. La ședință au fost invitați și decanii Barourilor.

Participanții la întâlnire au semnalat următoarele probleme:

1. Din parcurgerea deciziei motivate în dosarul Băneasa rezultă că nu sunt aduse elemente noi, astfel încât aceleași fapte considerate de prima instanță drept acte privind exercițiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind încadrate ca infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu;

Precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat

2. Hotărârea în dosarul Băneasa reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar și pentru dreptul la apărare al cetățeanului și pentru statul de drept. Motivarea hotărârii confirmă temerile justificate exprimate de avocați în privința unor concepții care reprezintă, dincolo de ansamblul probatoriu al speței, atacuri asupra profesiei de avocat, precum:

– Identificarea avocatului cu faptele clientului, aducandu-se drept probe diverse declaratii de martor cu privire la simple intalniri cu acesta, sau participarea alaturi de acesta la intalniri, procese, reprezentari, care prin ele insele nu presupun ab initio ca avocatul este concordant cu scopurile clientului;

– Audierea avocatilor ca martori in propriile dosare pentru a-si justifica rationamentele juridice si pentru a spune cum si de ce si-au aparat clientii reprezinta o nesocotire flagranta a secretului profesional;

– Audierea judecatorilor ca martori impotriva propriilor hotarari pentru a recunoaste ca sunt gresite reprezinta incalcarea principiului autoritatii de lucru judecat. Condamnarea avocatului pentru ca a folosit aceste hotarari definitive in demersurile sale profesionale indica si o discriminare intre avocati si judecatori;

– Condamnarea avocatilor pentru delicte de opinie, atata vreme cat avocatul are o opinie contrara acuzarii si este acuzat ca ar fi stiut sau ar fi trebuit sa stie ca demersurile clientilor se bazeaza pe hotarari judecatoresti ilegale de retrocedare in baza Legii nr.10/2001;

Limbaj circumstanțial, vag, în motivare

3. Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Inaltei Curti de Casatie si Justitie include un limbaj circumstantial, vag, fara a fi aratate fapte concrete care sa justifice acuzatiile. Intalnirile cu clientii si alte persoane sau participarea la intalniri, faptul ca a urmarit sa incaseze un onorariu, ca a facut diferite acte de procedura, contracte, notificari etc. nu pot fi considerate probe in sine privind participarea la grup infractional organizat sau complicitate la abuz”.