CAB conferință. Sursa foto: INQUAM/Gyozo Baghiu
Din cuprinsul articolului
Magistrații de la CAB au decis să vorbească public despre problemele din sistemul judiciar, făcând referire la situațiile prezentate în documentarul Recorder. Este prima ocazie în care reprezentanții Curții de Apel București își asumă o apariție publică într-o astfel de situație.
Magistrații Curții de Apel, despre acuzațiile din reportajul Recorder
„Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului”, a spus Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti.
„Am venit sa spun îl susțin pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce zice. Aici muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Nu vreau să vă spun în ce situație toxică suntem… Nu am fost nici ofițer acoperit, am fost toata viața mea magistrat”, a afirmat judecătoarea Raluca Morosanu, în conferința de la CAB.
Judecatoarea Raluca Morosanu. Sursa foto: INQUAM/ Gyozo Baghiu
Arsenie a făcut referire la dosarul lui Marian Vanghelie.
„Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor. Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie. A fost înregistrat la Curtea de Apel București, a fost așadar în 2021. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB. Este dreptul la carieră al judecătorilor. Judecătorul Răileanu a solicitat el să își schimbe cariera. Judecătorul Andreea Ionescu a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii. Volumul de muncă e ridicat”, a arătat ea.
Liana Arsenie. Sursa foto: INQAM/Gyozo Baghiu
Despre cazul Vanghelie
Magistratul a explicat că decizia a fost luată deoarece nu fuseseră administrate probe. În cazul judecătoarei Gargaria Anastasia, pentru că nu își motiva hotărârile, s-a decis să nu fie prelungită mutarea acesteia. În cele din urmă, completul a rămas stabil, iar cauza a fost soluționată. Potrivit acesteia, termenul general de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită fusese îndeplinit încă din 2017. Judecătorii au menționat că, fiind o infracțiune simplă, termenul începe să curgă de la momentul comiterii faptei.
Magistratul a mai spus că este eronat să fie responsabilizată Curtea de Apel București pentru prescrierea răspunderii penale, având în vedere că prescripția era deja intervenită din 2017.
CAB. Sursa foto: INQUAM/Gyozo Baghiu
„Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe. Judecător Gargaria Anastasia, însă având în vedere că nu motiva deciziile s-a impus neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A fost o singură soluție de prescripție și două de achitare. Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017. Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii. Termneul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB în vederea prescrierii răspunderii penale în vedere în care era deja prescris din 2017 este greșit”, a mai spus magistratul.
Valul de acuzații venite din partea judecătorului Beșu
În privința criticilor formulate de judecătorul Beșu, reprezentanții Curții de Apel București subliniază că instanța a salvat dosarul de la prescripție, iar o eventuală schimbare ulterioară a încadrării juridice nu afectează competența CAB. Evaluările realizate la nivel instituțional arată că soluția adoptată de Curte nu expune cauza riscului de prescriere.
„Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție. O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală”, a continuat magistratul.
„Afirmațiile făcute precum că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o autopronunțare. Judecătorul știe care va fi soluția procesului abia la finalul procesului. Afirmații precum că sunt chemați la CAB judecători sensibili, fac obiectul sesizării CSM, așa că nu vom dezbate asta. În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate”, a explicat Arsenie.
La rândul ei, judecătoarea Panioglu Daniela a lansat critici la adresa CAB
„O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță”, a afirmat magistratul.
În plus, reprezentanta CAB a făcut publică o înregistrare cu judecătoarea care apare în documentar.
