Istoria tratatului România – Ucraina, semnat în 1997, la Neptun: Dacă vreți teritoriile, declarați război!

Adrian Severin, fost ministru de Externe, a oferit, în cadrul podcastului "Contrapunct", o perspectivă detaliată asupra evoluției relațiilor dintre România și Ucraina, privind teritoriile. Care a fost contextul negocierilor și responsabilitatea guvernelor anterioare în tratatul dintre cele două țări, semnat în urmă cu aproape trei decenii.

Tratatul privind relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina a fost semnat la Neptun pe 2 iunie 1997, confirmând frontierele existente și renunțând la pretenții teritoriale. Acesta a reprezentat tratatul politic de bază, consolidând suveranitatea și integritatea teritorială a celor două state.

Tratatul dintre România și Ucraina, din nou în prim plan

De-a lungul timpului, tratatul de bază dintre România și Ucraina a reprezentat o sursă de tensiuni între politicieni. Spre exemplu, Traian Băsescu a criticat dur documentul, susținând că a fost semnat „pe nerăsuflate” și că interesele țării au fost cedate, în timp ce fostul președinte Emil Constantinescu a apărat tratatul ca fiind crucial pentru securitatea regională.

Podcastul „Contrapunct”, realizat de Dan Andronic, l-a avut ca invitat pe Adrian Severin, ministrul de Externe al României în perioada semnării controversatului tratat. Deși au trecut aproape trei decenii de atunci, Severin este, în continuare, arătat cu degetul și acuzat că, la momentul respectiv, nu ar fi urmărit interesul țării.

Care sunt actele necesare pentru vânzarea unei mașini. Pașii care trebuie urmați înainte și după tranzacție

Cum a luat Florin Salam 7.000 de euro pe un sandviș. Ce l-a făcut pe manelist să ceară atâția bani

„Deci acum sunteți iar omul care a vândut teritoriile românești din Ucraina. Vorbim de tratatul semnat în 1997, cu Ucraina la Neptun. L-ați semnat, din ce mi-am aduc aminte, și care a fost o condiție pentru aderarea României la NATO, pentru că era vorba să avem tratate de bună vecinătate cu toți vecinii, Ungaria, Ucraina, Federația Rusă și așa mai departe. Că NATO n-avea de gând să ia o țară care era într-un conflict, într-un potențial conflict, chiar și diplomatic cu vecinii. Și văd că a reapărut tema asta. În primul rând, de unde are apărut, în afară de faptul că e o tâmpenie”, a afirmat jurnalistul și analistul politic Dan Andronic, în cadrul podcastului.

Dan Andronic. Sursă foto: Captură video

Adrian Severin susține că, la momentul respectiv, a refuzat semnarea tratatului

Adrian Severin a subliniat că subiectul Ucrainei reapare ciclic în dezbaterile publice, însă există elemente care clarifică multe neînțelegeri. El a menționat, de exemplu, cartea de memorii a ambasadorului american Alfred Moses, care a oferit detalii despre negocierile tratatului.

„Un capitol întreg despre acest tratat a dezvăluit detalii pe care, dacă le-aș fi spus eu, lumea ar fi zis că sunt mincinos. De exemplu, Moses scrie că am refuzat semnarea tratatului într-o primă fază, deoarece era dezavantajos pentru România. Eu am refuzat semnarea acelui tratat”, a spus Severin.

Negocierile tratatului România - Ucraina au început cu ani înainte de guvernul Văcăroiu

Negocierile pentru tratatul româno - ucrainean au fost purtate ani de zile. În cadrul interviului, Adrian Severin a vorbit inclusiv despre blocaje diplomatice.

„La momentul acela tratatul a fost negociat ani de zile înainte de guvernul precedent, guvernul Văcăroiu și ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, dar nu el este cel care se face vinovat, ca să zic așa... responsabil pentru acea formulă neconvenabilă nouă. Dacă aici le-am putea reproșa ceva, le-am reproșa tocmai că nu au rezolvat problema, că au tot întins-o și întins-o și erau într-o fază de blocaj care ne punea într-un blocaj masiv și în legătură cu minoritatea română din Ucraina și în legătură cu partenerii sau viitorii noștri parteneri euroatlantici și din cauza asta trebuia făcut ceva”, a spus Severin.

Acest context a determinat o acțiune rapidă din partea președintelui Emil Constantinescu, având în vedere oportunitatea aderării României la NATO.

„Dar atunci a fost o grabă a președintelui Constantinescu de a... (n.r. atunci exista oportunitatea aderării la NATO). Sigur, el a fost, președintele Constantinescu, a fost chiar la câteva zile, împreună cu Meleșcanu, care încă era ministru de externe, la summit-ul OSCE-ului de la Lisabona”, a mai spus Severin.

Adrian Severin, în dialog cu Dan Andronic. Sursa foto: captură video

Reacția internațională la declarațiile României privind teritoriile disputate

În cadrul summit-ului OSCE de la Lisabona, oficialii români s-a confruntat cu critici din partea mai multor state.

„Acolo, rușii, americanii și alții, toți pe care îi mai putem imagina, au sărit în capul lui Constantinescu urmând reclamațiile făcute de ucrainieni cum că România are pretenții teritoriale. A avea pretenții teritoriale însemna... Sudul Basarabiei. Și eventual insula Șerpilor, dar de insula Șerpilor nu știa nimeni la ora aia. Deci era vorba despre cele pe care le-ați spus, nordul Bucovinei, Herța și sudul Basarabiei”, a spus fostul ministru de Externe.

În acel moment, România risca să fie percepută ca un stat revizionist, ceea ce ar fi afectat grav relațiile internaționale și procesul de integrare euroatlantică.

„România apărea acolo ca un stat revizionist. Gândiți-vă la Constantinescu ca să nu abuzăm pe oricine și oricum. Nouă președinte care sigur dorea să deschidă România, să folosească simpatiile occidentale, care se trezește cu un val de atacuri din toate părțile România, stat revisionist”, a mai spus Severin.

Tratatul de pace din 1947 și Actul final de la Helsinki ca referințe istorice

Negocierile au trebuit să țină cont de tratatele internaționale existente, care stabileau limitele teritoriale și renunțarea la revendicări. Tratatul de pace de la Paris din 1947 și Actul final de la Helsinki din 1975 au fost citate de Adrian Severin ca referințe fundamentale.

„Înseamnă un stat care neagă tratatul de pace din 1947, cu 50 de ani mai devreme, de la Paris, tratat care teritoriile pe care le-a spus le-a luat de la România, nu Ribbentrop-Molotov. La ora aia nu mai discuta nimeni de Ribbentrop - Molotov. La ora aia se discuta de învingerea Germaniei în război și toate statele. România a fost considerată stat. Învins, că e drept, că e nedrept. Așa a fost considerată. A fost considerată stat învins. Și dacă eram învins, ni s-a luat tot ceea ce se dorea să ni se ia, slavă Domnului că am recuperat Transilvania și acest tratat, atenție, a fost semnat de toate statele învingătoare”, a spus fostul ministru de Externe.

Printre semnatarii tratatului se afla și Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, ceea ce confirmă că Ucraina avea drepturi asupra teritorului în cauză, conform legislației internaționale.

„Și ceea ce nu știu nici măcar unii diplomați sau n-au știut nici măcar unii diplomați români este că printre semnatarii tratatului se găsește și o anumită Republică Socialistă Sovietică ucraineană”, a precizat Severin.

Limitele revendicărilor teritoriale și poziția ambasadorilor occidentali

Orice solicitare de revizuire a tratatului ar fi fost percepută ca o provocare diplomatică majoră, susține Adrian Severin. Oficialii americani au avertizat clar România asupra consecințelor unei astfel de politici.

„Și noi trebuia după aceea să venim și să spunem, știți, nu ne pasă nici tratatul din 1947, nu ne pasă nici tratatul de actul final de la Helsinki, noi vrem pământ. Bun. Și, bineînțeles, ambasadorul american ne-a spus foarte clar, dacă vreți teritoriile astea, le puteți lua, declarați război Ucrainei. Și atunci vom fi toți împotriva voastră”, a mai spus Severin.