Moartea ursului Arthur, în viziunea lui Adrian Năstase: "Mi s-a părut nedrept"

Moartea ursului Arthur, în viziunea lui Adrian Năstase: "Mi s-a părut nedrept" sursa: Arhiva EVZ

Adrian Năstase, fost premier al României, comentează isteria vânării ursului Arthur de către prințul austriac Emanuel von Liechtenstein. Potrivit politicianului social-democrat, atitudinea ONG-urilor care dau sfaturi României în actualul context este una exagerată. De asemenea, Adrian Năstase consideră nedrept faptul că ministrul Mediului a fost pus la zid și lăsat de unul singur în gestionarea acestei probleme.

Adrian Năstase consideră vâltoarea stârnită în jurul subiectului ursului Arthur o isterie.

Potrivit politicianului, împușcarea ursului Arthur("nu putea să-l cheme Ion sau Nicu" - comentează Adrian Năstase) a cuprins România și Europa, iar scandalul vaccinărilor pare că nici nu mai există. România primește sfaturi de la Brigitte Bardot sau diverse ONG-uri din țări care nu mai au urși (pentru că i-au împușcat pe toți) despre cum ar trebui gestionată populația acestor mamifere. 

Adrian Năstase a rememorat întâlnirea din 2003

"Prin 2003, la o întâlnire la Paris, cu președintele Chirac, acesta, înainte de a aborda temele politice, m-a întrebat de ce noi, în România , împușcăm urși. I-am răspuns că apreciem sfaturile de la prieteni, dar se pare că noi știm să gestionăm populația (acestor mamifere - n.r.), având peste 6.000 de urși (acum probabil s-a ajuns la aproximativ 10.000), spre deosebire de Franța, unde ultimii doi urși tocmai fuseseră împușcați, din greșeală. I-am propus să relocăm un număr de urși în Franța. Mi-a spus că fermierii francezi ar fi nefericiți.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nu știu cum a avut loc „extragerea” luiArthur, dacă s-au respectat regulile sau nu. Lucrurile se vor clarifica. Problema este că prin isteria declanșata de unele ONG-uri ecologiste (mai ales din străinătate), vor apărea presiuni legislative interne ce vor determina efecte în lanț.

Vânătoarea are ca rezultat, atunci când este raționala, să păstreze un echilibru între populația de urși și arealul în care aceștia trăiesc. Acest areal însumă cam 2,8 milioane de hectare la nivelul anilor ’60. Pe această suprafață erau estimați 4.050 de urși în 1968. Acum, numărul lor este peste dublu în suprafețe despădurite masiv. De ce ne mirăm că în aceste condiții, ei coboară spre zona de dealuri? Sunt unele zone unde pagubele pe care le produc sunt serioase. În 1986, în Harghita erau 1.155 de ursi. Pagubele au însemnat 1200 ha pădure cojită, 798 bovine, 75 de cabaline ucise, 602 ovine 39 porcine. În ultimii ani, au fost atacați de urși și au murit între 15 și 20 de cetățeni români, anual. De-a lungul deceniilor, numărul de ursi „extrași” a fost între 100-200", a scris Adrian Năstase pe blogul său. 

Ar trebui „extrași” urșii după ce au atacat sau trebuie acționat preventiv, menținând o densitate controlată? "Cei deștepți știu răspunsul. Idioții sau cei interesați vor fi, în continuare, fanatici", a spus Adrian Năstase. 

 

Vânătoarea cu străini

 

Vânătoarea cu străini a fost pusă la cale (inclusiv pe vremea lui Ceaușescu) pentru că românii, în rare cazuri, vor plăti 5.000, 10.000, 20.000 de euro pentru a vâna un urs sau un cerb, potrivit fostului premier. Adrian Năstase a taxat asociațiile „patru piciorușe” pentru atitudinea adoptată în contextul vânării ursului Arthur. "Nu am gândit să le afectez finanțările, dar mi s-a părut nedrept ca ministrul mediului, Tanczos Barna, să fie pus la zid și lăsat singur în aceasta chestiune", a subliniat Năstase. 

"Sigur, urșii pot fi extrași GRATUIT după ce AU DEVENIT periculoși. De ce au nevoie ocoalele de vânătoare sau asociațiile de vânătoare de acești bani? Simplu, pentru a achiziționa hrană pentru animale și pentru a o duce pe munte. Vor merge oare ONG-iștii să ducă hrană în pădure? Vor da Bruxelles, Viena sau prințul Charles banii pentru cumpărarea hranei pentru ca urșii să nu coboare de pe munte? Nu prea cred. Va acorda guvernul Cîțu subvenții pentru hrana urșilor și va plăti pentru pagube? Nu cred. Cred, de aceea, că tot noi trebuie să ne rezolvăm aceste probleme. Într-un mod înțelept", a spus Năstase. 

 

Arthur – cel mai mare trofeu din Europa

 

Potrivit politicianului social-democrat, emblema atribuită ursului Arthur reprezintă o exagerare. Recordul în România a fost atins de un urs de 687,79 puncte.

"Dacă am înțeles bine, blana ursului Arthur are 595 de puncte. Recordul în Romania a fost cel din 1983, un urs de 687,79 puncte. Și mai sunt vreo 10-12 trofee peste 600 de puncte. Mi-a plăcut gluma cu „cel mai mare urs din Europa”. Recordurile în Europa au fost: Cehoslovacia – 367 pct, Bulgaria 375, Croația 448, Iugoslavia 582. Este vorba, într-adevăr, de un trofeu important, dar discutăm doar de trofee din România, celelalte nu prea există sau poate le-au împușcat în secolele trecute. Dacă veți merge la Clubul de vânătoare din Paris, veți vedea la intrare un urs imens, naturalizat. Când m-am uitat la etichetă, am văzut ca fusese vânat în România, de un francez, prin anii ’70. Daca vreți să vedeți trofee importante de vânătoare de la noi, puteți vizita, pe Valea Prahovei, Muzeul cinegetic de la Posada, pe care l-am modernizat în 2004", a transmis politicianul. 

"Vă rog să nu vă enervați foarte tare citind aceste rânduri. Mă adresez în special celor din asociațiile „patru piciorușe”. Nu am gândit să le afectez finanțările, dar mi s-a părut nedrept ca ministrul Mediului, Tanczos Barna, să fie pus la zid și lăsat singur în această chestiune", a scris Adrian Năstase.

"Oricum, mi se pare hilar ca în secolul XXI, cetățenii români din anumite zone să-și înconjoare casele și culturile cu sârmă ghimpată sau sârme electrice pentru a se proteja de numărul prea mare de urși care îi vizitează. Apropos, cine plătește aceste instalații? Statul roman, statul austriac, ONG-urile?", a conchis politicianul social-democrat.