Instanța supremă SESIZEAZĂ CCR, după MODIFICĂRILE aduse Codului penal. Mișcarea vine la doar câteva ore după ce Opoziția a IEȘIT LA ATAC cu aceeași mutare

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au sesizat CCR, joi, pentru ca judecătorii constituționali să cerceteze aspectele care ar putea contraveni legii fundamentale.

„Joi, 5 iulie 2018, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, a transmis ÎCCJ printr-un comunicat privind sesizarea CCR, conform MEDIAFAX.

Deputaţii PNL, USR şi PMP au depus joi, la Curtea Constituţională, sesizarea referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.               

Semnatarii din PNL, PMP și USR solicită Curţii să constate că legea este neconstituţională în ansamblul ei deoarece Parlamentul a procedat la adoptarea acesteia cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 61, art. 64, art. 69 alin. (2), art. 75, art. 147 alin. (4) şi ale art. 148 din Constituţie.

Coșmarul care te face să pierzi ore întregi în bucătărie. Cum scapi de el

Iarna se dezlănțuie în următoarele zile. Urgia lovește cu toate puterile. Alertă ANM

Deputaţii PNL, USR şi PMP argumentează că titlul legii a fost modificat în Senat şi că textul a fost adoptat de cele două Camere ale Parlamentului în două zile.

În preambulul sesizării de neconstituţionalitate, semnatarii solicită necesitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, susţinând că acestea sunt indispensabile lămuririi pe fond a situaţiei create prin legea criticată, referitoare la compatibilitatea conţinutului acesteia cu dispoziţiile Tratatului Uniunii Europene şi ale Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene, implicit cu cele ale Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului.