O instanță din Tokyo lovește regimul de la Phenian. Coreea de Nord, pusă la plată

O instanță din Tokyo lovește regimul de la Phenian. Coreea de Nord, pusă la platăCurtea Suprema Tokyo / sursa foto: Wikipedia

O instanță din Tokyo a decis că statul nord-coreean trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 88 de milioane de yeni japonezi către patru persoane care au fost atrase în Coreea de Nord, în urmă cu mai multe decenii, printr-un program de relocare prezentat drept o oportunitate de viață mai bună, potrivit BBC.

Hotărârea a fost pronunțată după ani de proceduri judiciare și vizează un caz considerat fără precedent în justiția japoneză, deși punerea în aplicare a deciziei rămâne improbabilă.

Decizia instanței și limitele aplicării acesteia

Instanța a stabilit că reclamanții au dreptul la compensații financiare pentru prejudiciile suferite, însă nu există mecanisme concrete prin care Japonia să oblige Coreea de Nord să respecte hotărârea. Statul nord-coreean nu a participat la proces și a ignorat, de-a lungul anilor, citațiile emise de instanțele japoneze. De asemenea, liderul nord-coreean, Kim Jong Un, nu a oferit niciun răspuns oficial în legătură cu procedura judiciară.

Avocatul reclamanților, Atsushi Shiraki, a declarat pentru AFP că hotărârea este „istorică”, afirmând că „este pentru prima dată când o instanță japoneză și-a exercitat suveranitatea față de Coreea de Nord pentru a recunoaște faptele ilicite comise”.

Contextul programului de relocare

Între anii 1959 și 1984, peste 90.000 de coreeni etnici din Japonia, cunoscuți sub numele de Zainichi Koreans, au fost relocați în Coreea de Nord în cadrul unui program susținut de propaganda regimului de la Phenian.

Potrivit reclamanților, Coreea de Nord era prezentată drept „un paradis pe Pământ”, unde urmau să beneficieze de asistență medicală gratuită, educație și locuri de muncă sigure.

justitie

Justitie: Sursa foto: Freepik

Supraviețuitorii acestui program au relatat însă că, odată ajunși în Coreea de Nord, au fost supuși unor condiții dificile, inclusiv muncii forțate în fabrici și ferme, restricțiilor de circulație și imposibilității de a părăsi țara.

Mărturiile reclamanților

Printre reclamanți se numără Eiko Kawasaki, care a ajuns în Coreea de Nord în 1960, la vârsta de 17 ani. Aceasta a reușit să fugă abia în 2003 și are în prezent 83 de ani.

Ea a făcut parte dintr-un grup de cinci persoane care au intentat procesul în 2018, solicitând despăgubiri pentru anii petrecuți în Coreea de Nord. Doi dintre reclamanții inițiali au decedat între timp, însă unul dintre cazuri a fost continuat de familie.

Într-o decizie pronunțată în 2022, Tribunalul Districtual din Tokyo respinsese cererea de despăgubire, argumentând că faptele nu intrau sub jurisdicția japoneză și că termenul legal de prescripție fusese depășit.

Această hotărâre a fost însă anulată în 2023 de Curtea Superioară din Tokyo, care a stabilit că instanțele japoneze pot judeca speța și că drepturile reclamanților au fost încălcate.

Poziția instanței și reacțiile avocaților

Judecătorul Taiichi Kamino a declarat, potrivit Associated Press: „Nu este o exagerare să spunem că mare parte din viața lor a fost distrusă de Coreea de Nord”. Afirmația a fost făcută în cadrul ședinței de pronunțare a deciziei la Tribunalul Districtual din Tokyo.

Un alt avocat al reclamanților, Kenji Fukuda, a subliniat importanța simbolică a hotărârii, precizând însă că obținerea efectivă a despăgubirilor va fi „o provocare”, având în vedere lipsa cooperării din partea Coreei de Nord.