Insolvenţa în Republica Moldova. Se aşteaptă reforme radicale. Care este aportul EvZ

Republica Moldova. Parlamentul de la Chişinău promite reforme radicale în domeniul insolvenţei. Decizia a fost luată după ce în adresa instituţiilor statului au fost depuse sute de plângeri, din partea persoanelor fizice şi ale oamenilor de afaceri, inclusiv şi a investitorilor străini, despre breşele din Legea insovabilităţii şi schemele din domeniu, care i-au lăsat fără afaceri şi proprietăţi.

Precizăm că Legea insolvabilităţii Republicii Moldova a fost votată în 2012, iar unul din autori ar fi chiar Veaceslav Platon, fostul deputat supranumit „raiderul nr.1 din CSI”, pentru schemele sale de preluare a afacerilor.

În ultimii doi ani Evenimentul Zilei a publicat mai multe anchete şi reportaje. Deconspirând schemele de preluare a bunurilor prin aplicarea insolvenţei.

Parlamentul a dat start reformei în insolvenţă

Parlamentul de la Chişinău a format un grup de lucru pentru găsirea soluțiilor la problemele din domeniul insolvenței (falimentului), care au afectat sute de cetățeni, în special în municipiul Chișinău.

Interdicții stupide în SUA. Legi care nu pot fi încălcate, pentru că par a fi glume

Sub un ocean de nisip

Dinu Plângău, deputatul fracțiunii „Partidului Acțiune și Solidaritate” , a declarat în cadrul unui briefing că în ultima perioadă au fost primite zeci de petiții și sesizări de la cetățeni care susțin că au avut de suferit din cauza sistemului actual de insolvență.

Mulți dintre ei au investit economii personale sau au contractat credite pentru achiziționarea unei locuințe prin contracte de investiții, atrași de prețurile mai accesibile.

Deputatul a menționat că, în multe cazuri, dezvoltatorii sau proprietarii s-au declarat insolvabili, iar în urma acestui fapt cumpărătorii au rămas fără locuințe și fără posibilitatea de a-și recupera banii investiți. Situația este agravată de acțiunile administratorilor autorizați care, potrivit reclamanților, întârzie procedurile și în unele cazuri dispar după ce primesc plăți suplimentare.

Totodată, este în proces de elaborare o inițiativă legislativă, care prevede înăsprirea controlului asupra activității administratorilor, inclusiv posibilitatea revizuirii sau retragerii licențelor.

Victimele insolvenţei salută iniţiativa Parlamentului

Victimele schemelor din insolvenţă au salutat iniţiativa Parlamentului. „Este foarte bine, foarte frumos. Sper să se ţină de cuvânt. Noi protestăm de un an. Am dormit noaptea în corturi. Sunt bătrâni care se adăpostessc pe la rude şi vecini. Ei şi-au vândut locuinţele, dorind să-şi procure altele mai moderne, mai spaţioase. Şi au rămas şi fără bani, şi fără casă.

Ne-am plâns pe la toate instituţiile statului - Preşedinţie, Parlament, Guvern, Ministerul Justiţiei, CNA, Procuratură, Poliţie. Ca în rezultat să fim persecutaţi de administratorii implicaţi în schemă, acţionaţi în instanţă pentru presupusă defăimare. Deşi am spus doar adevărul”, a declarat pentru EvZ Tudor Dogaru, liderul unui grup de protestari, victime ale insolvenţei.

Tudor Dogaru le cere socoteală administratorilor de insolvenţă/ Sursa foto: EvZ

Aceştia au învestit în construcţia unui bloc de locuit de pe strada Titulescu din Chişinău. În 2020, când construcţia era gata în proporţie de 95 la sută, o întreprindere a băgat compania de construcţii în insolvenţă pentru o pretinsă datorie. Conturile întreprinderii au fost blocate de administratorul de insolvabilitate. Făcând imposibilă finisarea blocului.

Ulterior a apărut un om de afaceri, care pretinde că a investit un milion de euro în finisarea lucrărilor de construcţie. Iar compania de construcţie urmează să-i restituie investiţia.

Oamenii de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă”

Toamna trecută, mai mulţi oameni de afaceri din Republica Moldova, România, Estonia, Italia, Cehia şi Luxemburg, care au ajuns victime ale „mafiei din insolvenţă”, au făcut front comun pentru a da alarma că securitatea economică a statului este în pericol.

În acest scop, investitorii au fost în audienţă la preşedinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu, Ministerul Justiţiei, CNA şi SIS. Totodată, ei au organizat conferinţe de presă în care au relatat despre atacurile raider asupra afacerilor lor, cu participarea administratorilor de insolvabilitate.

Antreorenorii reclamă abuzurile din insolvenţă/ Sursa foto: IPN

Victor Iavtuhovschi este un businessman din Cehia, care deţine o firmă de import a resurselor energetice în oraşul Bălţi. La sfârşitul anului 2023, întreprinderea sa, care avea în acea perioadă în cont 15.000.000 de lei a fost trimisă în insolvenţă pentru o pretinsă datorie formată di penalităţi, de 39.000 de lei.

La solicitarea administratorului de insolvabilitate, conturile întreprinderii lui Iavtuhovschi au fost blocate, punând în dificultate activitatea economică.

„Este o veste foarte bună, este rezultatul unei lupte comune de durată. Sper ca deputaţii să se descurce şi să elaboreze un cadru legislativ adecvat, care să asigure siguranţa investiţiilor. De asemenea, cred că trebuie înăsprită responsabilitatea administratorilor de insolvenţă – de la retragerea licenţei până la răspunderea penală”, a declarat Iavtuhovschi pentru EvZ.

„Este un semnal bun că oamenii au fost auziţi”

Corespondentul EvZ la Chişinău, Julieta Saviţchi, monitorizează de aproape trei ani problemele din insolvenţa din Republica Moldova. Jurnalista care a realizat mai multe anchete, reportaje şi interviuri la această temă susţine că schemele frauduloase din insolvenţă au luat amploare unui fenomen.

Este un semnal bun că oamenii au fost auziţi. Scopul insolvenţei nu este de a distruge întreprinderea. Este de a o ajuta să se restructureze şi să depăşească anumite perioade de criză. Însă breşele din Legea inslolvenţei permit atacurile raiduri asupra unor întreprinderi prospere, deposedând oamenii de afaceri şi bunuri.

Nu putem vorbi despe toţi administratorii de insolvenţă. Cred că este vorba de o grupare din cca 10-12 persoane. Dar una destul de influentă. În urma anchetelor pe care le-am făcut, am ajuns la concluzia că din această grupare fac parte judecători şi alţi funcţionari publici, dar şi omeni de afaceri.

Schema funcţionează în felul următor. Este identificat agentul economic care deţine anumite bunuri, în special imobile. După care este identificată o pretinsă datorie, şi pretinsul creditor se adresează în instanţă cu cerere întroductivă de începere a procesului de insolvenţă.

Judecătorul, care deseori lucrează la unison cu organizatorii schemei, dau curs cererii, numesc administratorul de insolvenţă propus de pretinsul creditor. Şi blocheză conturile întreprinderii. În aceste condiţii, într-un an-doi, întreprinderea este adusă la faliment.

Apoi sunt organizate licitaţiile pentru a vine bunurile în scopul achitării pretinselor datorii. Aceste licitaţii sunt la fel, trucate. Primele trei licitaţii sunt anulate pe motiv că nu au fost doritori să cumpere bunurile. În aceste condiţii, administratorul este în drept să coboare preţul bunurilor scoase la mezat.

La cea de a patra licitaţie este inclus agentul economic, care este în cârdăşie cu administratorii de insolvenţă, şi cumpără bunurile scoase la licitaţie la preţul de zece ori mai mic decât cel de piaţă. După ce bunurile sunt vândute deja la preţul de piaţă, cei implicaţi în schemă împart chilipirul.

Pri această schemă au fost distruse multe afaceri, preluate uzine şi fabrici, inclusiv şi întreprinderi ale statului. De exemplu, în cazul SRL Caravita, un combinat de păstrare a cerealelor, evaluat la peste 80 de milioane de euro, a ajuns în proprietatea unui creditor care pretinde o datorie pentru zece tone de grâu”, a declarat jurnalista.

Saviţchi a precizat că în această activitate de deconspirare a schemelor din insolvenţă a fost supusă mai multor presiuni şi intimidări. Inclusiv şi din partea unor reprezentanţi ai breslei jurnalistice, pe care crede că i-ar fi influenţat cei din „mafia insolvenţei”.