Într-o perioadă în care temperatura globală de pe Terra a crescut cu peste 1 grad Celsius, în raport cu era preindustrială, gheţarii din Himalaya din Anzi şi din Alpi au început să se micşoreze. Acest fenomen de topire a ghețarilor, s-a petrecut încă de la jumătatea secolului al XX-lea se arată în acest studiu.

Doar câteva sute de ghețari, dintre cei 220.000, de pe Pământ – exceptând calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica – sunt monitorizate in situ.

„Existau multe regiuni în care nu ştiam felul în care evoluau gheţarii”, a declarat Romain Hugonnet, unul dintre autorii acestui studiu publicat în revista Nature.

Graţie unei jumătăţi de milion de imagini obţinute din satelit s-a reușit prima cartografiere completă a micşorării gheţarilor din lume. Concluzia studiului este că „toţi gheţarii se topesc”, cu doar câteva mici excepţii, a adăugat acelaşi cercetător de la Universitatea ETH din Zurich şi de la Universitatea Toulouse.

Cantitatea de apă pierdută de ghețari

Gheţarii tereştri au pierdut 267 de miliarde de tone de gheaţă, în medie, pe an, între anii 2000 şi 2019, potrivit acestui studiu. Este vorba despre o cantitate suficientă pentru a acoperi în întregime Elveţia sub un strat de şase metri de apă în fiecare an, au comentat reprezentanţii Universităţii ETH Zurich, într-un comunicat.

În plus, topirea s-a accelerat, de la o medie de 227 de miliarde de tone pe an, între 2000 şi 2004, la o medie de 298 de miliarde de tone pe an, între 2015 şi 2019.

„Excluzând zonele de la periferia Groenlandei şi Antarcticii, deci păstrând în acest studiu 70% dintre gheţarii planetei, s-a trecut în 20 de ani de la o micşorare medie care depăşea cu puţin o treime de metru pe an, la o două treimi de metru pe an”, a subliniat Romain Hugonnet.

„În 20 de ani, s-a dublat viteza de micşorare. Este foarte îngrijorător”, a adăugat el.

Ghețarii care s-au topit cel mai repede

Gheţarii din Alaska, din Alpi şi din Islanda fac parte dintre aceia care s-au micşorat cel mai repede. Concluziile generale ale studiului concordă cu cele formulate de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), care conţineau însă marje foarte mari de incertitudine.

„Studiul nostru are o incertitudine redusă cu un factor de 10”, a precizat Romain Hugonnet, referindu-se la impactul generat asupra creşterii nivelului mării.

Această topire a contribuit cu 21% la creşterea nivelului mării de la începutul secolului, reprezentând 0,74 milimetri pe an, conform noii cercetări. Noile date, mult mai exacte din punct de vedere geografic, ar putea contribui la planificarea urbană în anumite regiuni foarte populate, unde gheţarii joacă un rol major pentru aprovizionarea cu apă şi pentru agricultură.

„Pe termen scurt, gheţarii care se topesc din ce în ce mai repede vor furniza tot mai multă apă către râuri, servind astfel ca un fel de tampon în anumite regiuni precum India sau în Anzi în perioadele aride. Dar, apoi, se va atinge un maxim, iar cantitatea de apă va scădea rapid, până când nu va mai exista deloc”, a avertizat cercetătorul.