Justitie
Înalta Curte anunță eficientizare record în 2025, dar avertizează asupra presiunii uriașe din sistem
Dosare. Sursă foto: Unsplash
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție a prezentat bilanțul activității pentru anul 2025, evidențiind o reducere semnificativă a numărului de dosare aflate pe rol, dar și presiunile constante asupra sistemului judiciar. Instituția vorbește despre „două concluzii cheie”, care reflectă atât progresele realizate, cât și provocările majore existente.
Potrivit comunicatului oficial, instanța supremă a gestionat în total 18.654 de cauze în cursul anului trecut. În același interval, au fost înregistrate 12.586 de dosare noi, iar 14.234 de cauze au fost soluționate.
„În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25 %, cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme. Bilanțul relevă însă și o realitate esențială: activitatea instanței supreme nu poate fi măsurată doar prin numărul de dosare”, se precizează în comunicatul transmis.
Reducerea cu 25% a stocului de dosare este prezentată ca un indicator clar al eficienței crescute, însă instituția atrage atenția că volumul de muncă trebuie analizat și prin prisma complexității cauzelor.
Structura cauzelor arată o presiune majoră pe secția penală și contencios administrativ
Analiza detaliată a activității pe secții relevă diferențe semnificative în ceea ce privește complexitatea și volumul de muncă. Potrivit datelor oficiale, Secția penală a concentrat aproximativ jumătate din complexitatea totală a cauzelor.
„Distribuția complexității totale a cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, în timp ce Secția de contencios administrativ și fiscal a concentrat aproximativ 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%”, se arată în comunicat.
Aceste procente reflectă nu doar numărul de dosare, ci și dificultatea acestora, ceea ce influențează direct volumul real de muncă al judecătorilor. În mod special, Secția de contencios administrativ și fiscal apare ca fiind una dintre cele mai solicitate.
„La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, plus 4.516 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii, ceea ce indică cel mai ridicat volum de activitate”, se mai precizează în comunicat.
Sursă foto: Ministerul Public Facebook
Instanța supremă vorbește despre un model jurisdicțional atipic și presiuni constante
În analiza sa, Înalta Curte descrie sistemul actual ca fiind unul „atipic” în comparație cu alte instanțe supreme din Europa. Instituția atrage atenția asupra supraîncărcării și a presiunilor funcționale care afectează activitatea curentă.
Această caracterizare reflectă realitatea unui sistem în care instanța supremă gestionează un volum ridicat de cauze, inclusiv unele cu grad mare de complexitate juridică. În același timp, rolul său de unificare a practicii judiciare adaugă o responsabilitate suplimentară.
Raportul subliniază că eficiența nu trebuie analizată exclusiv prin prisma cifrelor, ci și prin impactul deciziilor și complexitatea problemelor soluționate.
Dezvoltarea comunicării publice este considerată un instrument esențial pentru încredere
Pe lângă activitatea jurisdicțională, instituția a pus accent și pe dezvoltarea relației cu publicul și cu societatea civilă. În acest sens, Înalta Curte susține că a adoptat o abordare mai activă în comunicare.
„Prin dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare și prin consolidarea dialogului cu societatea civilă și cu spațiul public, instanța consideră că şi-a asumat un rol activ în explicarea actului de justiție, prevenirea percepțiilor eronate și promovarea unei înțelegeri corecte a rolului său constituțional, contribuind astfel la afirmarea unei justiții moderne, responsabile și ancorate în valorile statului de drept”, se arată în comunicat.
Această direcție este prezentată ca fiind esențială pentru creșterea încrederii publice în sistemul judiciar, într-un context în care percepțiile asupra justiției pot influența stabilitatea instituțională.
ÎCCJ. Sursa foto: EVZ
Direcțiile pentru 2026 vizează digitalizarea și echilibrarea volumului de muncă
Pentru anul 2026, Înalta Curte a anunțat o serie de obiective strategice care vizează consolidarea rolului său și adaptarea la provocările actuale.
„Într-un context marcat de complexitate, presiune instituțională și provocări publice, bilanțul anului 2025 arată că Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas fidelă misiunii sale fundamentale: aceea de a servi legea, de a apăra independența justiției și de a consolida încrederea în statul de drept”, se precizează în comunicat.
Instituția anunță că va urmări consolidarea rolului de instanță de casație și de unificator al practicii judiciare. De asemenea, sunt vizate optimizarea încărcăturii între secții, continuarea procesului de digitalizare și dezvoltarea resurselor instituționale.
Totodată, raportul menționează importanța dialogului cu profesiile juridice și a utilizării mecanismelor europene pentru protejarea independenței justiției.
