În vreme ce UE celebrează vaccinarea a 70% din adulți, falia ei Est-Vest se adâncește
- Andrei Ilinca
- 3 septembrie 2021, 08:13
UE a anunțat cu mare pompă pe 31 august că acum 70% din adulții blocului sunt vaccinați împotriva Covid-19. Însă cifra generală maschează o evidentă falie Est-Vest.
EMERGING EUROPE (Marea Britanie), 2 septembrie 2021 - Știrea că UE și-a atins ținta de a vaccina 70% din populația adultă, aproximativ 256 de milioane de oameni, până la 31 august a servit numai la evidențierea faliei clare dintre părțile estică și vestică ale blocului.
Dacă unele țări din Europa de Vest, între care Belgia, Danemarca, Irlanda, Malta și Portugalia, se pot lăuda acum cu rate ale vaccinării cu mult peste 80%, în Europa Centrală și de Est nici măcar o singură țară nu a atins ținta UE.
Cea mai apropiată de această țintă este Ungaria, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), cu 64,9% din populație vaccinată.
În Bulgaria, codașa UE, doar 20% din populație a fost vaccinată. România vecină, care săptămâna aceasta a recurs la a oferi bonuri de masă celor dispuși să se vaccineze, se descurcă doar un pic mai bine, cu puțin peste 26%, dar tot cu mult sub media UE.
Anunțând că și-a atins ținta, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că acest lucru este un semn că „strategia UE de a merge înainte împreună dă roade”.
„Ideea cum că UE «merge înainte împreună» e atrăgătoare și mi-aș dori să fie adevărată”, a declarat Claudia Postelnicescu, o juristă și consultantă politică româncă.
„Din nefericire, după cum au remarcat și mulți alți analiști, nu așa stau lucrurile: nu numai în privința Covid-19, dar și în privința multor alte chestiuni”, a declarat ea pentru Emerging Europe.
Anamaria Dutceac Segesten, politolog și directoare a Central and Eastern European Studies de la Universitatea Lund din Suedia, este de acord.
„Pandemia, ca și alte crize anterioare, a divizat Europa, iar unele dintre clivaje urmează vechea linie Est-Vest”, a declarat ea.
Experiențe de viață diferite
Segesten afirmă că un sondaj recent al grupului de reflecție European Council on Foreign Relation arată că est-europenii au experiențe de viață foarte diferite comparativ cu vest-europenii.
În Ungaria și Polonia numai 35%, respectiv 39% din respondenți spun că nu au fost afectați deloc de pandemie, în antiteză cu 72% în Danemarca și 69% în Germania.
„Această contradicție în ce privește modul în care oamenii au supraviețuit pandemiei e reflectată și mai mult de contradicția în ce privește percepția lor cu privire la politicile introduse de guverne pentru a gestiona criza de sănătate publică”, a declarat Segesten pentru Emerging Europe. „În Polonia și Bulgaria cetățenii care susțin guvernul sunt în minoritate în raport cu cei care sunt critici sau suspicioși față de conducătorii lor. Este un contrast izbitor cu danezii, suedezii și olandezii, pentru a-i numi doar pe unii vest-europeni, care au încredere în guvernele lor în număr mare.”
Reticența din Europa Centrală și de Est - mai cu seamă în România și Bulgaria - are la origine mai multe cauze adânc înrădăcinate, nu în ultimul rând persistenta neîncredere în autoritățile naționale, precum și scepticismul față de vaccinurile pentru Covid-19, care sunt frecvent catalogate de activiștii anti-vaccinare din regiune drept „netestate și experimentale”.
De asemenea, personaje anti-vaccin influente au început să pretindă că vaccinurile pur și simplu nu funcționează, invocând numărul în creștere de cazuri de Covid-19 din țări cu rată ridicată a vaccinării, în vreme ce ignoră realitatea că foarte puțini oameni complet vaccinați ajung la spital.
„Presa se concentrează încontinuu pe problemele legate de vaccinuri, nu pe beneficiile lor”, a declarat Postelnicescu. „Dacă unii oameni erau inițial dispuși să se vaccineze, acum sunt reticenți fiindcă nu mai au încredere în presă, nici în autorități.”
Lipsă cronică de încredere
E o opinie împărtășită și de Raluca Mihalache de la Institutul de Biomedicină al Universității de Est din Finlanda.
Ea consideră că, în România cel puțin, reticența la vaccinare se datorează unei absențe cronici a educației și cunoștințelor sanitare elementare și lipsei cronici de încredere în autoritățile medicale.
„Și prin «cronic» mă refer la peste jumătate de secol de astfel de probleme”, a declarat ea pentru Emerging Europe.
„Este una dintre cele mai nocive combinații când vine vorba de chestiuni de sănătate publică: oamenii nu sunt deloc bine informați, cred în cele mai bizare teorii ale conspirației, iar cei mai mulți dintre ei nu au încredere în establishment-ul medical.”
Mihalache adaugă că, în conformitate cu datele ministerului român al sănătății, chiar și cadrele medicale din țară s-au vaccinat numai în proporție de 60%.
„Săptămâna trecută am citit pe un grup al asistentelor românce care lucrează în Regatul Unit că unele dintre ele ar prefera să fie date afară decât să se vaccineze. Dacă aceasta este situația în rândul cadrelor medicale din România, nu poți decât să-ți imaginezi care e amploarea problemei în privința populației generale.”
Rezervor de Covid-19”
Dacă Postelnicescu, Segesten și Mihalache sunt toate de acord că lipsa încrederii e cea mai mare problemă - o „degradare a încrederii între populație și elita politică, un vid de autoritate și de informații de încredere”, după cum s-a exprimat Postelnicescu - există de asemenea și deficiențe structurale.
Segesten afirmă că în unele state UE estice populația rurală are dificultăți în a accesa serviciile medicale obișnuite, astfel încât vaccinarea ei constituie o problemă mult mai mare decât în țările vest-europene. Și alte diferențe în privința infrastructurii pot afecta accesul la vaccinare, cum ar fi posibilitatea de a-ți lua liber de la muncă pentru a merge la un centru de vaccinare, care în zonele rurale poate fi departe de casă.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății este necesară o rată a vaccinării de cel puțin 97% pentru a se obține efectul imunității de turmă.
UE, în ansamblul ei, încă mai are cale lungă de parcurs. Partea estică a blocului are o cale chiar și mai lungă.
Mihalache afirmă că în cazul codașilor vaccinării, cum e România, chiar și atingerea unei rate de 70% nu este realistă.
„Mă tem că România va fi un rezervor de Covid-19, întrucât oamenii pur și simplu vor refuza să se vaccineze. Ministerul sănătății oferă acum stimulente financiare populației pentru a se vaccina, lucru care nu va face decât să alimenteze teoriile conspirației și care va fi foarte probabil un eșec major.”