Trianon, tratatul de apogeu al unei generații

Trianon, tratatul de apogeu al unei generațiiSursa foto: Wikipedia

Dacă Trianon n-ar fi existat, cu siguranță ar fi trebuit inventat ar suna o parafrază la o expresie celebră a lui Voltaire. Tratatul din 4 iunie 1920 reprezintă apogeul generației care a făcut România Mare.

Marele Trianon, scena  duelului dinte Titulescu și Apponyi

Ungaria era înfrântă după Marele Război. România împiedicase transformarea ei într-o republică sovietică. Maghiarii căutau calea între nostalgia monarhiei dualiste și republicanismul naționalist.Pentru ei, Transilvania era considerată o parte organică a Ungariei. Pentru românii ardeleni, majoritari era o dureroasă dominație străină de secole.

Palatul Marele Trianon de la Versailles a găzduit delegațiile. Nicolae Titulescu și Dr. Ioan Cnntacuzino reprezentau România. De cealaltă parte, contele Apponyi adusese cu el savanți din toate ramurile. A fost cea mai bine construită minciună, avea să-și amintească Titulescu despre pledoaria maghiară. Îi lipsise doar adevărul ca să fie perfectă.

Trianon, o aventura, două valize, un revolver, un bilet de tren și un ofițer

Înainte de Tratatul de la Trianon, un ofițer român a trebuit să ducă două geamantane tixite cu dovezi ale drepturilor istorice ale românilor în Transilvania. Ofițerul s-a numit Titus Gârbea. Bucureștean prin naștere, gorjean prin căsătorie, a trăit 105 ani din 1893 până în 1998. Ionel Brătianu i-a dat un bilet de tren la o cușetă. Trenul mergea spre Paris. I-a pus în mână două valize uriașe și i-a strecurat în buzunar un revolver și niște bani de drum.

Misiunea sa a fost clară. Trebuia ca valizele să ajungă în cel mai mare secret la Paris. Acolo, trebuiau să ajungă la comisiile Conferinței de la Paris. Cine le prelua, avea să dea și presei detaliile. Generalul Gârbea a povestit la Radio România cum s-a derulat aventura.

Alexandru Vaida-Voevod

Alexandru Vaida-Voevod. sursa: Wikipedia

Masoneria are partea ei de glorie la Trianon

Trianon n-ar fi însemnat nimic fără Masoneria română. Ionel Brătianu nu a activat niciodată, îi interzisese lui și fraților lui, venerabilul său tată. Dar, Brătianu, pus să jure pe Biblie că nu se va alătura, știa că România nu avea nicio șansă dacă nu avea sprijinul fraților francezi. Așa că Alexandru Vaida Voevod a fost trimis cu misiunea de a se afilia Masoneriei. A devenit membru al Lojei „Ernest Renan” de sub obediența Marelui Orient al Franței.

A avansat rapid, înainte de Trianon până la gradele superioare ale Francmasoneriei. În timp ce Regina Maria îl vizita pe Georges Clemenceau, Premierul francez, Vaida-Voevod se întâlnea cu frații francmasoni la Lojă. David Lloyd George, Premierul Marii Britanii era și el mason. Deodată, în presa franceză încep să apară articole de simpatie la adresa României. O statistică neoficială spunea că din 20 de jurnaliști francezi redutabili cel puțin 14-15 erau francmasoni. Iar din aceștia, aproape toți la Loja „Ernest Renan”.  Acum înțelegem de ce a fost un Trianon în istoria românilor.

sursă: Facebook

Geograful francez îndrăgostit de România

Emmanuel de Martonne a fost un alt om fără de care nu am fi vorbit de Trianon. Geograful savant specializat pe Munții Carpați a cutreierat Transilvania la pas. Nu a lăsat piatră pe piatră necercetată. A desenat frontiera dintre România și Ungaria, în zona Transilvaniei, așa cum a rămas ea prin Tratatul de la Trianon.

Expertiza sa a infirmat ce susținea contele Albert Apponyi că nu existau români în marile orașe transilvane. Emmanuel de Martonne a spus că situația era determinată de faptul că autoritățile maghiare interziseseră românilor să locuiască în orașe. de Martonne a spus iar asta a fost lovitura decisivă în încheierea Tratatului de la Trianon: în satele românești din jurul orașelor și din toată Transilvania, peste 90% din populație era românească.

Așa s-a scris povestea de succes de la Trianon, din 4 iunie 1920. Diplomați,  francmasoni, jurnaliști, oameni politici, suverani, ofițeri, savanți au scris o memorabilă pagină de istorie.