EVZ Special
Trianon, 4 iunie 1920. Diplomație, strategie și un triumf național ce a schimbat istoria
Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Trianon - triumful diplomației românești. Lecția Trianonului nu ar trebui să fie uitată niciodată!
În data de 4 iunie 1920, la Palatul Trianon de la Versailles, Conferința de Pace a acordat României satisfacția recunoașterii de către Ungaria învinsă în Primul Război Mondial, a apartenenței la România a tuturor teritoriilor fostei monarhii austro-ungare care fuseseră administrate de Ungaria (Transleithania) în timpul defunctei monarhii austro-ungare.
Trianon - drumul a fost unul spinos!
Sursa foto: Wikipedia
Fără îndoială, nu s-ar fi ajuns niciodată la succesul diplomatic de la Trianon dacă România nu juca pe toate fronturile. Știm că abia în august 1919, România a luat în stăpânire cea mai mare parte din Banat, intrând în Timișoara, ocupată de sârbi, prin mediere franceză. Sârbii au luat și ei ceea ce azi se numește Vojvodina iar maghiarii o mică porțiune la vest de Arad spre Szeged.
În vara lui 1919, lucrurile nu stăteau deloc bine. Guvernul republican post-austro-ungar al Ungariei căzuse și veniseră comuniștii lui Bela Kun la 21 martie 1919. Maghiarii refuzau să respecte calendarul retragerii conform Planului Franchet d'Esperey, ceea ce a impus României ideea de a interveni militar. Guvernul bolșevic, gtroțkist a fost înlăturat în august 1919, iar România și-a retras trupele.
Căpitanul Titus Gârbea, misiunea vieții sale!
Ionel Brătianu, mulțumit de acțiunea militară, a pregătir apărarea istorico-diplomatică a drepturilor românești în Ardeal. Viitorul general Titus Gârbea, gorjean prin adopție a primit o misiune de maximă importanță. Incognito, cu două geamantane mari, înțesate cu documente istorice, un bilet de clasa a II-a la trenul spre Paris și cu un revolver, căpitanul Gârbea a pornit spre Paris pentru a depune documentația necesară în cadrul lucrărilor Conferinței. Așadar, România s-a pregătit istoric pentru confruntarea diplomatică de la Trianon!
Contele Apponyi joacă ultima carte!
Diplomatul emblematic al Ungariei, contele Apponyi a prezentat la Trianon, lucruri halucinante. Pur și simplu, maghiarii au susținut că românii nu erau o prezență notabilă în niciun oraș din Transilvania! Evident, era efectul „legislației urbariale”, prin care românii, de secole erau ținuți departe de orașe. Așadar, maghiarii se apărau prin abuzurile pe care fosta administrație imperială și austro-ungară a Transilvaniei le impuseseră!
Trianon și doi mari francezi
Dacă România trebuie să mulțumească unor oameni pentru succesul de la Trianon, în principal, trebuie să o facă marelui geograf francez Emmanuel de Martonne (1873-1955). Acesta, ajutat de un tânăr student și doctorand de excepție Robert Ficheux (1898-2005) a demonstrat că românii trăiau în proporție covârșitoare după reguli ancestrale. Aveau obiceiuri multiseculare, în mediul rural al Transilvaniei, fiind omiși voit din statisticile oficiale.
Din 1921, Robert Ficheux a venit la Cluj, înscriindu-se la doctorat. A fost fascinat de România, așa cum i-o dezvăluise Emmanuel de Martonne la Sorbona. Acolo, Ficheux îi fusese student. Ficheux și-a obținut licența în istorie și geografie la Sorbona în 1919-1920. Robert Ficheux va lucra la București în intervalul 1924-1927, având un doctorat despre Munții Apuseni, apoi va preda la Cluj, în intervalul 1932-1938. Ulterior după Al Doilea Război Mondial va fi ales Membru al Academiei Române. Așadar, la Trianon. știința și dreptul au triumfat.
Nicolae Titulescu își amintește!
Mai târziu, Nicolae Titulescu își va aminti cât de mult munciseră maghiarii la Trianon să își creeze apărarea. Veniseră cu istorici, geografi, etnologi, etnografi, intelectualii cei mai cunoscuți ai Ungariei. Ghinionul lor a fost că prezentau frumos lucruri neadevărate.
