Când îți poate pune ANAF poprire pe salariu. Nu scapi de măsură dacă îți schimbi locul de muncă

Când îți poate pune ANAF poprire pe salariu. Nu scapi de măsură dacă îți schimbi locul de muncăBani. Sursa foto: Arhiva EVZ

Poprirea salariului este una dintre cele mai frecvente măsuri prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) recuperează datoriile contribuabililor. Aceasta reprezintă o formă de executare sili reglementată prin Codul de procedură fiscală și completată de dispozițiile Codului de procedură civilă. Deși scopul popririi este recuperarea datoriilor restante către bugetul de stat, legea stabilește limite precise, astfel încât o parte din venit să poată fi folosită de contribuabil.

Când poate fi aplicată poprirea pe salariu

ANAF poate dispune poprirea atunci când persoana fizică sau juridică nu își achită voluntar obligațiile fiscale. În acest caz, instituția inițiază procedura de executare silită pentru recuperarea sumelor datorate. Există totuși o excepție: dacă debitorul are depusă o cerere de restituire sau rambursare în curs de soluționare, iar suma solicitată acoperă integral datoria, executarea silită nu poate fi declanșată până la finalizarea verificărilor.

După stabilirea creanței fiscale, organul fiscal competent este cel care dispune măsurile de executare și pune în aplicare poprirea. Contribuabilul este notificat cu privire la demararea procedurii, la eventualele modificări privind executarea silită și la structura din cadrul ANAF responsabilă de gestionarea cazului.

Angajat

Angajat. Sursa foto: dreamstime.com

Ce venituri pot fi poprite

Poprirea se aplică asupra veniturilor cu caracter permanent, cum sunt salariile, pensiile, indemnizațiile sau alte venituri asimilate acestora. Totuși, legea impune limite privind sumele care pot fi reținute, astfel încât persoana executată să își poată acoperi cheltuielile de trai.

Pentru o singură datorie, se poate reține până la o treime din salariul net lunar. Dacă există mai multe datorii, reținerea poate ajunge la maximum jumătate din venitul lunar. Sumele rămase nepoprite sunt protejate prin lege și nu pot fi afectate de măsura executării.

„Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente” conform Articolul 781 din Codul de procedură fiscală.

Ce spune legea

Pe lângă salarii și alte venituri periodice, poprirea poate viza și bunurile mobile corporale ale debitorului aflate în posesia unui terț sau sumele de bani din conturile bancare, inclusiv încasările viitoare, cu respectarea limitelor legale. De asemenea, poprirea se poate aplica asupra creanțelor certe și lichide pe care creditorul le are față de debitor.

Sunt însă exceptate de la poprire anumite sume și bunuri: credite nerambursabile, finanțări primite pentru programe sau proiecte naționale și internaționale, sume cu destinație specială stabilită prin lege, precum și salariile viitoare pe o perioadă de trei luni de la înființarea popririi. În cazul în care asupra aceluiași cont există mai multe popriri, termenul de trei luni se calculează de la prima poprire.

Poprirea se realizează la cererea creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc din circumscripția curții de apel unde debitorul are domiciliul sau sediul. Din momentul comunicării popririi terțului poprit, sumele și bunurile vizate devin indisponibile, iar terțul nu poate efectua nicio plată sau operațiune care să le diminueze, decât dacă legea prevede altfel. Indisponibilizarea se aplică atât asupra sumelor scadente, cât și asupra celor viitoare.

Debitorul poate să consemneze sumele pentru care a fost instituită poprirea, cu mențiune specială, și să înmâneze recipisa executorului judecătoresc, care va informa terțul poprit.

Ce procent din salariu poate reține ANAF

Legea stabilește limite clare pentru veniturile salariale și alte venituri periodice:

Până la jumătate din venitul lunar net poate fi reținut pentru datorii de întreținere sau alocații pentru copii.

Până la o treime din venitul lunar net poate fi reținut pentru alte tipuri de datorii.

Dacă există mai multe popriri asupra aceluiași venit, suma totală reținută nu poate depăși jumătate din venitul net lunar, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

Veniturile mai mici decât salariul minim net pot fi poprite doar în măsura în care depășesc jumătate din acest cuantum. În plus, anumite sume nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii: alocațiile și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele de maternitate, bursele de studii, diurnele sau alte indemnizații cu destinație specială.

Poprirea rămâne valabilă și la schimbarea locului de muncă

Chiar dacă debitorul își schimbă locul de muncă sau se pensionează, poprirea continuă să fie aplicabilă. Terțul poprit va transmite documentele către noul angajator sau către organul de asigurări sociale competent, care devine responsabil de aplicarea măsurii.

Procedura de executare silită începe odată cu transmiterea somației către debitor. După primirea acesteia, persoana în cauză are la dispoziție 15 zile pentru a-și achita datoria sau pentru a notifica ANAF cu intenția de a recurge la procedura de mediere.

Odată primită notificarea de mediere, organul fiscal are obligația de a organiza, în maximum 10 zile, o întâlnire cu debitorul pentru a clarifica valoarea datoriei și pentru a stabili modalitățile de plată.

Dacă datoria nu este achitată integral în termen de 15 zile de la finalizarea medierii și nu se solicită aplicarea unei facilități de plată, ANAF continuă procedura de executare silită, aplicând măsurile prevăzute de lege pentru recuperarea sumelor restante.