Dacă Justiţia a devenit un câmp tactic pentru SRI şi metoda a dat rezultate, în sensul că fără probleme câştigau orice partidă, adică indiferent de adversar pe loc îi făceau dosar, îl băgau la răcoare şi-i luau toate cele trei puncte, de ce nu am extinde metoda?

Poate că şi politica ar trebui să devină un câmp tactic. Dar nu al SRI ci al Federaţiei Române de Fotbal. Poate că atunci, vom avea şi noi în politică mai multe rezultate şi luăm toate cele trei puncte de la adversar, căci cu naţionalele lui Burleanu ne-am lămurit demult. S-a ales praful de orice calificare.

Şansele de a avea rezultate excepţionale în politică, transformând-o în câmp tactic al FRF, sunt foarte mari, atâta timp cât antrenorii de la partide l-ar avea la dispoziţie inclusiv pe Hagi, ceea ce Burleanu nu mai poate.

Cine este Hagi al politicii? Şerban Nicolae. Care a declarat halucinant, când nu a mai fost trecut pe liste: „Este ca și cum, la Mondialul din 94, România îl scotea pe Hagi din echipă pentru că așa cereau adversarele”. Declaraţia a fost făcută cu ocazia demisionării din partidul pe care l-a servit cu sfinţenie şi în care a urcat treaptă cu treaptă, până la preşedintele Comisiei Juridice a Senatului României.

Aşadar, nepricepuţii de politicieni, din orgolii de doi bani, ne-au lăsat fără Hagi în politică. Blestem pe capul neamului acesta, că aşa a păţit şi Dobrin la Guadalajara, în Mexic. Cum apare câte un Hagi, cum i se dă la cap. Noroc mare că Şerban Nicolae este un luptător. Şi pentru binele ţării, el, Hagi al politicii, nu pleacă acasă. Se mută la alt partid, poate are noroc să mai prindă un loc şi un oscior măcar în câmpul tactic al politicii. Aşa că nu uitaţi de Hagi la alegeri, că s-a antrenat degeaba pentru încă un mandat.

Apropo, ştie cineva, Varujan Vosganian, care parcă aduce cu Gică Popescu, dar cu cioc, este prin vreun lot?

De asemenea, trecerea sub egida FRF a Parlamentului, ar mai aduce şi nişte bani la buget. Pentru că s-ar face o „calciomercato”. Transferurile de la un partid la altul să se facă pe bani, pe bani la vedere, vreau să spun, că oricum se dau bani la racolarea de la un partid la altul, din care statul şi-ar trage şi el un impozit, nu ca acum când toţi banii îi bagă în buzunar transferatul.

Cam cum ar fi un comentariu al unui reporter din Parlament, care să strige în direct: „Către poarta adversă sprintează acum pe aripa dreaptă deputatul Boboc Tudoriţa Rodica, (numele nu este deloc fictiv, chiar există această deputată, deşi nu aţi auzit niciodată de ea) jucătoare a PSD, cu preţul de piaţă de 20 de mii de euro. Ea joacă pe postul lăsat liber de plecarea lui Hagi Şerban Nicolae, dar încă nu are meciuri în picioae şi asta se vede.”

Dincolo de glumă, rămâne o realitate tristă. Mulţi „stâlpi ai puterii” – vorba lui Nenea Iancu, din partidele parlamentare, nu s-au mai regăsit pe liste pe locuri eligibile. Sau au fost cu totul excluşi din lot. Dar ce credeţi că au făcut? Nu! Nu s-au dus acasă. Au migrat la alte partide, sperând că aici mai este loc de a prinde o bucăţică de ciolan. Oameni care au îmbătrânit în Parlament, care au dus ţara asta de râpă, nu concep acum că a venit vremea să plece acasă. Se cred de meserie parlamentari, pentru că aici nici nu se cere să iei bacul la 18 ani, nici să te pricepi cu adevărat la ceva.

Dacă am mai socoti că Hagi al politicii, Şerban Nicolae, a fost şofer, că Paul Stănescu, tractorist, că Gabriel Oprea a fost plutonier de intendenţă, meşter la numărat izmenele, deputatul Gheorghe Coman, lăcătuş mecanic, cel care a spus că: „Deci, meseria mea înainte de a fi parlamentar, e auto", dacă Parlamentul ar trece ca câmp tactic la FRF, s-ar mai face şi alte economii. De pildă, autocarul cu care se deplasează lotul, poate fi reparat chiar de călători. Şi nici la numărat echipamentul nu le mai trebuie un angajat, că-l au pe Oprea.

Acum, înainte de alegeri, nu se mişcă de la o echipă la alta numai numele mari, nemaibăgate în seamă. Ci şi cele mai mici, care joacă cu tribunele goale  nu de-acum, de când cu pandemia, ci de când se ştiu. Aşa că Pro România fuzionează cu ALDE, sperând să joace în „Play aut”, că în altă parte, după rezultatele pe care le-au obţinut la locale, nu cred că mai au loc.

Dacă politica ar deveni câmp tactic al FRF, s-ar scoate şi Orban. N-ar mai ajunge iar în şomaj, în caz de Doamne fereşte. Un post de masor, de băiat de mingi sau măcar de mascotă la vreo echipă s-ar găsi şi pentru el.