Sebastien Lecornu / sursa foto: Ministere de Armees
Din cuprinsul articolului
Guvernul francez a depășit vineri două moțiuni de cenzură inițiate de opoziție, făcând un pas important spre adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026, într-un context politic și economic marcat de presiuni interne și externe, potrivit Politico.
Cele două moțiuni au fost depuse după ce premierul Sébastien Lecornu a decis să recurgă la articolul 49.3 din Constituția Franței pentru a adopta bugetul, în lipsa unui acord parlamentar până la finalul anului 2025.
Procedura constituțională permite Guvernului să adopte un proiect de lege fără vot în Parlament, dar oferă opoziției posibilitatea de a răspunde printr-o moțiune de cenzură.
Rezultatul voturilor din Adunarea Națională
Moțiunea de cenzură inițiată de formațiunea de extremă stângă Franța Nesupusă a obținut sprijinul a 269 de deputați, cu 19 voturi mai puțin decât era necesar pentru a demite Guvernul. O a doua moțiune, depusă de partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, a fost susținută de 142 de parlamentari.
Cele două inițiative nu au reușit să întrunească majoritatea absolută necesară, iar executivul a rămas în funcție. Conform informațiilor furnizate de Guvern, lipsa unei cooperări între partidele aflate la extremele spectrului politic a limitat șansele adoptării moțiunilor.
Utilizarea articolului 49.3 și etapele bugetului
Premierul Sébastien Lecornu a activat articolul 49.3 marți, pentru a adopta partea din buget care vizează creșterea veniturilor. El este așteptat să utilizeze aceeași procedură și pentru componenta privind cheltuielile publice, care reprezintă ultima etapă a procesului bugetar.
Anterior, Lecornu declarase că va încerca să obțină un consens parlamentar, însă negocierile nu au dus la un acord complet. Partidul Socialist, care a avut un rol decisiv în echilibrul parlamentar în timpul mandatului actualului premier, nu a susținut moțiunile de cenzură, după ce Guvernul a acceptat mai multe concesii bugetare în ultimul moment.
Context economic și presiuni externe
Franța se confruntă cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit estimărilor oficiale, deficitul a ajuns la 5,4% din produsul intern brut anul trecut, iar datoria publică este prognozată să atingă 118,2% din PIB în 2026.
Sursa Foto: Arhiva EVZ
Bugetul pentru 2026 prevede un deficit de aproximativ 5% din PIB. În prezent, Franța se află sub procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană. Autoritățile de la Paris s-au angajat să reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB, conform regulilor Uniunii Europene, până în anul 2029.
Blocaj parlamentar și soluții temporare
Pentru al doilea an consecutiv, Parlamentul francez, fragmentat politic, nu a reușit să adopte un buget de stat complet prin procedură legislativă obișnuită.
În lipsa unui acord, bugetul pentru 2025 a fost prelungit temporar la începutul noului an, până la finalizarea planurilor fiscale pentru 2026. Totuși, parlamentarii au reușit să ajungă la un compromis privind finanțarea sistemului de securitate socială.
Premierul a anunțat săptămâna trecută că va recurge la articolul 49.3 pentru a adopta bugetul, deși exclusese această opțiune în luna octombrie, invocând necesitatea asigurării stabilității financiare a statului.
