Guvernul aprobă rectificarea bugetară și reforma pensiilor speciale ale magistraților

Executivul a adoptat vineri atât rectificarea bugetului pe 2025, cât și proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va continua procedura de angajare a răspunderii în Parlament, chiar dacă avizele primite de la CSM și CES au fost negative, acestea având caracter consultativ.

Argumentele lui Bolojan pentru reforma pensiilor speciale

La debutul ședinței de Guvern, Ilie Bolojan a justificat proiectul prin trei elemente considerate esențiale. El a subliniat că modificările sunt necesare atât pentru accesarea fondurilor europene, cât și pentru a corecta inechitățile din sistem și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.

„Proiectul este justificat de trei aspecte. De accesare a fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu și de a pune sistemul de pensii pe baza stabile în anii viitori și contribuțiile să fie sustenabile pentru viitor. Pensia se stabilește la 70% din salariul net, vechimea în muncă de la 25 la 35 de ani și creșterea vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani, pe o perioadă de 15 ani. Vom demara astăzi procedura de angajare a răspunderii și marți vom trece la prezentarea proiectului în Parlament după ce vom primi amendamentele”,  a explicat Ilie Bolojan.

Reforma prevede, astfel, majorarea treptată a vârstei de pensionare, extinderea perioadei de vechime și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.

Dosar de acte de identitate false descoperite în Botoșani. Zeci de percheziții, coordonate de Parchetul ICCJ

Orașul cu climă mediteraneană din România. Căldura începe pe 8 aprilie

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Rectificarea bugetară: deficitul rămâne la 8,4% din PIB

Ministerul Finanțelor a publicat joi seara proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din 2025. Documentul confirmă menținerea deficitului la 8,4% din PIB, concomitent cu ajustări atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor.

Conform rectificării, veniturile bugetului scad cu 2,1 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu 2,7 miliarde de lei.

Cele mai ample diminuări bugetare vizează:

• Ministerul Finanțelor – acțiuni generale (–2,08 mld. lei)

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (–1,6 mld. lei)

• Ministerul Economiei (–499,2 mil. lei)

• Ministerul Public (–320,7 mil. lei)

• STS (–145,1 mil. lei)

• Ministerul Muncii (–129,2 mil. lei)

• structurile interne ale Ministerului Finanțelor (–108,9 mil. lei)

• Ministerul Mediului (–66,3 mil. lei)

• MAI (–51,5 mil. lei)

• Curtea de Conturi (–43,8 mil. lei)

• ANI (–21 mil. lei)

• Secretariatul General al Guvernului (–15,2 mil. lei)

Instituțiile care primesc suplimentări bugetare

Pe de altă parte, unele ministere primesc fonduri suplimentare în urma rectificării:

• Ministerul Sănătății: +1,5 miliarde lei

• Ministerul Transporturilor: +750 milioane lei

• Ministerul Agriculturii: +80,8 milioane lei

De asemenea, instituțiile finanțate din venituri proprii beneficiază de o creștere de 774,5 milioane lei, atât la capitolul venituri, cât și la cheltuieli.

Majorări pentru domeniul sănătății: alocări suplimentare de 2,2 miliarde lei

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) primește o majorare importantă, respectiv:

• +1,5 miliarde lei la venituri

• +2,2 miliarde lei la cheltuieli

În urma acestor ajustări, excedentul fondului scade cu 636,9 milioane lei.

Potrivit notei de fundamentare, sumele suplimentare sunt destinate: „Asigurarea continuității materialelor și serviciilor medicale, plata influențelor salariale pentru personalul din unitățile sanitare publice și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate”.