Grevă pentru pensii speciale, la Curtea de Apel București. Toate procesele, suspendate. Și celelalte instanțe s-au alăturat. Update

Și celelate instanțe, cele 16 curți de Apel din România, s-au alăturat protestului. Se cere, Guvernului și Parlamentului, retragerea de urgență a proiectului de lege care ia în discuție reforma pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea „campaniei agresive împotriva autorității judecătorești”.

Cei de la CSM susțin demersul. „Astăzi, 26.08.2025, în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor de la nivelul curților de apel, toate cele 16 curți de apel au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. În acest context s-a hotărât ca, începând cu data de 27.08.2025, activitatea să se desfășoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat“, se precizează în comunicatul celor de la CSM,

Curtea de Apel București a suspendat marți toate ședințele de judecată, după ce magistrații au anunțat că intră într-o ședință internă de consultare pentru a analiza posibila declanșare a unei greve.

Decizia vine în contextul adoptării de către Guvern a Pachetului 2 de măsuri fiscale, care include modificări importante privind pensiile speciale ale magistraților.

Comisia Europeană lansează AccelerateEU pentru a reduce dependența de combustibili fosili

Misterul celor 11 oameni de știință morți sau dispăruți: patru provin din același stat și au avut acces la informații nucleare

UPDATE: Protestul magistraților se extinde pe o perioadă nelimitată

Protestul magistraților o să continue pe durată nedeterminată. „Până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”, notează magistrații în comunicatul remis.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Adunarea Generală a procurorilor s-a întrunit marți în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu. În unanimitate s-a decis că proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public.

„În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justiţie a U.E., s-a apreciat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, au mai decis procurorii.

Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ proiectul de act normativ privind modificarea statutului magistraților.

„În lumina reformei recente prin Legea nr. 282/2023 — care a introdus plafonarea pensiilor, clarificarea bazei de calcul și calendarul de creștere a vârstei de pensionare — nu se impune nicio nouă intervenție legislativă în acest moment, înainte de a evalua riguros impactul măsurilor deja adoptate. De asemenea, având în vedere cele arătate anterior, faptul că proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal - bugetare adoptate în cursul acestui an, s-a hotărât adoptarea unei forme de protest față de modificările legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai spune în comunicat.

Astfel, s-a decis suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate, suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate, suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale, suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecție, suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții, suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație) și suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Guvern vrea să taie privilegiile, CAB face scandal

Potrivit informațiilor obținute de la surse judiciare, judecătorii Curții de Apel București analizează impactul pe care îl vor avea noile măsuri propuse de Guvern, în special:

• reducerea unor avantaje salariale acordate magistraților

• modificarea drepturilor la pensie

• creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani

Aceste modificări au generat nemulțumiri majore în rândul judecătorilor, care susțin că măsurile ar putea afecta independența sistemului judiciar și stabilitatea carierei magistraților.

Dacă se ajunge la un consens, este posibil ca activitatea instanței să fie blocată parțial sau total în perioada următoare, până la găsirea unei soluții.

Tăierea pensiilor speciale și a pensionărilor sub 50 de ani

Nemulțumirile magistraților vin după ce Guvernul a aprobat Pachetul 2 de măsuri fiscale, care prevede schimbări semnificative în ceea ce privește pensiile speciale și vârsta de pensionare.

Conform proiectului, magistrații ar urma să iasă la pensie la 65 de ani, față de 47 de ani și 4 luni în prezent, dar cu o perioadă de tranziție de 10 ani. În plus, sunt propuse modificări asupra calculului pensiilor și reduceri ale unor drepturi salariale.

Surse politice susțin că aceste măsuri au fost asumate de Guvernul Bolojan pentru a respecta angajamentele României în cadrul PNRR și pentru a evita penalități financiare la nivel european.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. Sursa foto: dreamstime.com

Ce urmează după ședința de marți

La finalul discuțiilor, magistrații Curții de Apel București ar putea adopta o poziție oficială, care să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerului Justiției. Există trei scenarii posibile:

1. Continuarea activității normale – dacă se decide reluarea ședințelor de judecată.

2. Suspendarea parțială a activității – doar anumite completuri de judecată vor lucra.

3. Intrarea în grevă generală – blocarea ședințelor până la retragerea sau modificarea pachetului legislativ.

O decizie finală este așteptată în cursul zilei de miercuri.

Ce se întâmplă dacă magistrații declanșează greva generală

Dacă judecătorii Curții de Apel București decid să intre în grevă, efectele ar putea fi resimțite la nivel național, având în vedere rolul central al instanței. Ar putea apărea:

• întârzieri semnificative în soluționarea dosarelor

• blocarea unor cauze penale și civile

• afectarea activității altor instanțe care depind de deciziile CAB

În trecut, acțiuni similare ale magistraților au dus la întârzieri mari în actul de justiție, iar scenariul se poate repeta dacă negocierile cu Guvernul eșuează.