Raed Arafat. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a solicitat Curții de Apel București restituirea telefonului ridicat de procurorii militari în cadrul unei anchete care vizează achiziția unui elicopter SMURD din 2017. Cererea a fost analizată la primul termen de judecată din 8 iunie, iar instanța a stabilit continuarea cauzei pe 16 iunie 2026.
Raed Arafat cere în instanță restituirea telefonului
La 21 aprilie 2026, Raed Arafat a fost pus sub acuzare de procurorii militari într-un dosar care vizează o presupusă complicitate la contrabandă în legătură cu achiziționarea unui elicopter în anul 2017.
La două zile după acest moment, șeful DSU a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a prezentat punctul său de vedere cu privire la anchetă și la parcursul dosarului.
„Dosarul pentru care am fost chemat astăzi este un dosar care a fost la DNA. Acest dosar a fost declinat acum aproximativ un an de DNA, pe ideea că nu s-a găsit nici mită, nici abuz în serviciu. Deci aspectele de corupţie au fost excluse din dosar.
Şi acum dosarul este la Parchetul General de pe lângă Curtea militară de Apel, la acelaşi procuror care a început şi la DNA dosarul înainte să fie mutat sau să se mute la Parchetul Militar şi acelaşi procuror cu dosarul cu angajările fictive, acelaşi procuror cu microfonul care mi s-a pus în birou acum trei ani. Acelaşi procuror acum a preluat dosarul la Parchetul Militar şi îl instrumentează pe problemă de contrabandă”, a explicat Raed Arafat.
Elicopter SMURD. Sursă foto: Facebook
Explicațiile oferite de Raed Arafat
În același mesaj, Raed Arafat a susținut că acuzațiile formulate în dosar sunt incompatibile cu modul în care s-au desfășurat procedurile legate de aducerea elicopterului în România, „în condițiile în care toate activitățile au fost desfășurate transparent, cu consultarea directă a autorităților statului, formularea unor acuzații de contrabandă este nu doar nefondată, ci profund contradictorie în sine”.
Arafat a afirmat că noțiunea de contrabandă presupune activități desfășurate în mod clandestin și a susținut că operațiunile analizate de procurori au fost realizate prin documente și corespondență oficială.
„Contrabanda” presupune, prin definiție, clandestinitate. A vorbi despre o pretinsă „contrabandă” realizată prin corespondență oficială și cu implicarea instituțiilor statului echivalează cu o distorsionare evidentă a realității și a sensului legii. Ceea ce se încearcă a fi prezentat drept infracțiune capătă, în mod absurd, forma unei „contrabande în favoarea statului” — o veritabilă „contrabandă altruistă”, concept care nu are nimic în comun cu rațiunile dreptului penal.
Șeful DSU a făcut referire și la soluția dispusă anterior de DNA în aceeași cauză.
„De altfel, trebuie avut în vedere și faptul că, potrivit soluției de clasare dispuse de DNA, au fost înlăturate suspiciunile privind existența unei mite sau a unui abuz în serviciu, ceea ce face cu atât mai greu de înțeles menținerea unei construcții acuzatorii care ignoră concluziile deja rezultate din analiza penală anterioară. Această construcție artificială a acuzațiilor nu poate fi interpretată decât ca rezultatul unei abordări de rea-credință, în care faptele cunoscute și documentate sunt ignorate deliberat”, a susținut șeful DSU.
Arafat: activitățile administrative nu erau în coordonarea mea
Raed Arafat a afirmat că aspectele administrative invocate în dosar nu se aflau în coordonarea sa la momentul achiziției elicopterului.
„Este esențial să se precizeze clar că elicopterul a fost adus în anul 2017, într-o perioadă în care Inspectoratul General de Aviație (IGAv) nu se afla integral în coordonarea mea. Cu atât mai mult, aspectele administrative invocate în cauză nu intrau în coordonarea mea la acel moment, acestea intrând în sfera mea de coordonare doar începând cu anul 2020, în urma modificărilor aduse prin ordonanță de urgență.”
Acesta a arătat și că documentele aferente unor astfel de proceduri nu sunt semnate de secretarul de stat.
„Totodată, este necesar să se arate în mod clar că, potrivit cadrului legal aplicabil, contractele de asigurare, polița, ordonanțările și celelalte documente aferente unor asemenea proceduri nu se semnează de către secretarul de stat. Aceste proceduri se derulează la nivelul IGAv, conform competențelor stabilite de legislația în vigoare.”
În final, șeful DSU a respins orice responsabilitate penală în legătură cu activitățile administrative analizate de procurori.
„În aceste condiții, indiferent de situația de fapt sau de interpretarea juridică ce s-ar încerca a fi dată acestor operațiuni, includerea mea într-o astfel de construcție de răspundere apare ca fiind exagerată și lipsită de un fundament real. Prin urmare, plasarea mea într-o schemă de presupusă răspundere penală pentru activități administrative aferente unei perioade în care acestea nu se aflau în coordonarea mea și care, în plus, nu intrau în competența mea directă de semnare sau aprobare, nu are suport factual real”.
Proces pentru recuperarea telefonului ridicat în anchetă
Cu câteva săptămâni înainte de punerea sa sub acuzare, în martie 2026, procurorii militari au ridicat documente și telefoane de la Departamentul pentru Situații de Urgență, inclusiv telefonul utilizat de Raed Arafat, potrivit informațiilor publicate de G4Media.
Recent, șeful DSU a depus la Curtea de Apel București o cerere de restituire a bunurilor, formulată în baza articolului 255 din Noul Cod de Procedură Penală.
La termenul de judecată din 8 iunie 2026, instanța a amânat soluționarea cauzei pentru 16 iunie, pentru ca avocatul ales al lui Raed Arafat să poată studia dosarul și să pregătească apărarea.
Recomandările noastre
