Germania, la răscruce politică. Alegeri anticipate, pentru prima dată în 20 de ani

Livia Bardas
22 februarie 2025, 07:14

Pentru prima dată în 20 de ani, Germania se pregătește să organizeze alegeri legislative anticipate, un eveniment cu o importanță majoră ce va redefini scena politică a uneia dintre cele mai importante țări din Europa. Data de 23 februarie este decisivă pentru poporul german. Alegătorii sunt chemați la urne cu șapte luni mai devreme decât era prevăzut, ca urmare a colapsului coaliției de guvernare din noiembrie.

Sprijinul pentru cele trei partide din coaliția „semafor” – social-democrații (SPD) conduși de cancelarul Olaf Scholz, Verzii și democrații liberi (FDP), orientați spre politici pro-business – a scăzut semnificativ de la alegerile din septembrie 2021.

Contextul politic din Germania

Toată această criză politică a fost declanșată de demiterea ministrului de Finanțe, Christian Lindner, liderul FDP, o decizie care a atras retragerea întregii formațiuni din coaliție. Plecarea a lăsat SPD și Verzii fără o majoritate parlamentară și a făcut imposibilă continuarea guvernării. La baza conflictelor s-au aflat neînțelegerile profunde legate de politica economică, în special în ceea ce privește bugetul pentru anul 2025. Principala problemă a fost generată de dorința lui Scholz de a avea o mai mare flexibilitate financiară decât permite actuala situație bugetară.

Cancelarul susține că acest lucru este posibil prin aplicarea unei „rezoluții imperative” prevăzute de Legea fundamentală. În schimb, Lindner nu a fost de acord și a subliniat că, prin jurământul său, este obligat să respecte „frâna datoriei”. Liderul FDP l-a acuzat pe Scholz că „a adus în mod deliberat sfârșitul coaliției” pentru a pune capăt cooperării cu democrații liberi. În aceste condiții, destrămarea coaliției a devenit inevitabilă, iar organizarea de alegeri anticipate a fost singura soluție viabilă.

Documentele pe care nimeni n-ar vrea să le piardă. Ce faci dacă se întâmplă

Cine va fi prima doamnă a României, dacă Ponta va câștiga alegerile. Răspuns surprinzător

În timp ce SPD-ul cancelarului Olaf Scholz, Verzii și FDP pierdeau teren, partidele de opoziție, precum Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Alternativa pentru Germania (AfD), au devenit din ce în ce mai populare. CDU, condusă de Friedrich Merz, este favorită în sondaje, cu un scor estimat la 30%. Pe de altă parte, AfD, partidul de extremă dreaptă, continuă și el să crească în popularitate, mai ales în landurile estice, și se situează pe locul al doilea în preferințele alegătorilor, cu aproximativ 20%. De asemenea, un element nou pe scena politică este Alianța Sarah Wagenknecht (BSW), care poate aduce o dinamică neașteptată în structura viitorului Parlament.

Intențiile de vot ale cetățenilor

În ianuarie 2025, CDU/CSU conducea în sondaje cu 30% din intenția de vot, o revenire spectaculoasă după ce a obținut doar 24,1% în alegerile din 2021, cel mai slab rezultat din istoria partidului. Sub conducerea lui Friedrich Merz, creștin-democrații beneficiază de nemulțumirea față de coaliția „Ampel” (SPD, Verzii și FDP), care a fost afectată de conflicte interne și crize externe, precum războiul din Ucraina și recesiunea economică din 2023. Sprijinul coaliției a scăzut la 33%, iar FDP riscă să nu treacă pragul electoral, în timp ce SPD ar putea înregistra cel mai slab rezultat din 1887.

Pe fondul declinului Ampel, AfD a crescut în sondaje, a ajuns la 18% și a devenit al doilea cel mai popular partid. Înființat inițial ca un partid eurosceptic, formațiunea s-a deplasat spre extrema dreaptă, a promovat politici anti-imigrație și a fost marcat de scandaluri. În 2024, dezvăluirile despre planurile de deportări în masă discutate de membri AfD au generat proteste masive, la care au participat 1,4 milioane de oameni. Deși partidul a pierdut 4% din sprijin în urma scandalului, rămâne o forță semnificativă, mai ales în estul Germaniei, unde ar putea câștiga mai multe alegeri regionale.

Peisajul politic german devine tot mai polarizat, astfel încât alegerile din februarie 2025 rămân cruciale pentru viitorul și stabilitatea țării.

Sentiment de „dejà vu”?

Alegerile anticipate nu sunt chiar o noutate pentru nemți. Acestea s-au desfășurat de trei ori până acum în istoria Republicii Federale Germania: în 1972, 1983 și 2005. În 1972, cancelarul Willy Brandt, liderul SPD, a solicitat un vot de încredere în Bundestag din cauza scăderii sprijinului pentru politica sa externă („Ostpolitik”). Brandt a pierdut votul, așa cum intenționase, dar a fost reales cancelar federal la noile alegeri.

În 1982, Helmut Schmidt, cancelarul SPD, a pierdut sprijinul majorității parlamentare din cauza neînțelegerilor cu privire la politicile economice și de securitate. În urma unui vot de cenzură constructiv, Helmut Kohl, liderul CDU, a devenit cancelar federal. Pentru a-și consolida legitimitatea, Kohl a solicitat imediat un vot de încredere în Bundestag și a fost confirmat în funcție la alegerile anticipate.

În 2005, cancelarul Gerhard Schröder (SPD) a pierdut un vot de încredere cerut de el însuși. Alegerile ulterioare, câștigate de CDU/CSU, au deschis calea celor 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel.

Renunță Germania definitiv la Verzi?

Partidul Verzilor din Germania, un actor influent în politica federală timp de decenii, a cunoscut o scădere semnificativă. După ce a fost parte a guvernului în două perioade cruciale, respectiv în 1988-2005 și 2021-2024, sprijinul pentru Verzi a scăzut radical. La nivel național, susținerea s-a prăbușit de la 21% la doar 12%. În plus, nici scena europeană nu a fost mai blândă. Alianța Verzilor a pierdut aproape un sfert din locuri în Parlamentul European și a coborât sub pragul de 60 de mandate.

În Germania, declinul european al Verzilor a avut un ecou puternic în politica internă. În pragul alegerilor, tranziția energetică a devenit un subiect de mare interes. Sub conducerea lui Friedrich Merz, CDU propune relansarea energiei nucleare și amânarea interdicției UE din 2035 cu privire la motoarele cu ardere internă. Mai mult, CDU promite revizuirea obiectivelor stricte legate de energia regenerabilă, ceea ce semnalează o distanțare clară de politica ecologică a Verzilor.

Într-un context cu totul delicat, Verzii germani par să piardă teren atât la Bruxelles, cât și la Berlin. Aflați în pragul unor alegeri cruciale, viitorul lor politic pare mai nesigur ca niciodată.

Ce se întâmplă după alegeri?

Formarea unui guvern după alegeri va fi o adevărată provocare. CDU a exclus categoric o coaliție cu AfD, iar un guvern de „Mare Coaliție” între CDU/CSU și SPD, așa cum s-a întâmplat în trecut, este puțin probabil. În plus, dacă pragul de 5% nu va fi depășit de partide precum FDP sau BSW, Bundestagul ar putea fi format din cel mai mic număr de formațiuni politice din ultimele două decenii, ceea ce va complica și mai mult negocierile pentru crearea unei majorități.

În acest context politic tensionat, ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a atras atenția asupra riscurilor legate de securitatea cibernetică și dezinformarea venite din partea Rusiei. Faeser a avertizat că apărarea democrației în lumea digitală trebuie să fie o prioritate.

Alegerile din Germania au un impact puternic și asupra Uniunii Europene. Cu o economie aflată sub presiune și cu o geopolitică delicată, rezultatul scrutinului va fi urmărit cu sufletul la gură. În plus, și întreprinderile vor fi influențate în mod direct de către rezultatul final al votului.