GERMANIA, divizată în poziția față de RUSIA. Cine este pro și cine este contra adoptării de noi sancțiuni
- Simona Stupar
- 19 octombrie 2016, 14:02
Agresiunea rusească din Siria a divizat coaliția de guvernământ din Germania. Cancelarul Angela Merkel nu se opune adoptării de noi sancțiuni, dar social-democrații preferă o abordare mai conciliantă și se pregătesc să folosească acest subiect în campania electorală.
În ziua întoarcerii de la Adunarea Generală a ONU din New York, la sfârșitul lunii septembrie, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, s-a întâlnit cu Angela Merkel, pentru a discuta, timp de două ore despre relația cu Rusia, în principal.
La ONU, Steinmeier a aflat, în urma mai multor întâlniri, că Rusia nu este interesată de o rezoluție pașnică în conflictul din Siria. În timp ce atât el, cât și alți diplomați, încercau să aducă Rusia la masa negocierilor, bombele rusești continuă să cadă în Alep și, probabil, tot bombe rusești au căzut și asupra convoiului umanitar.
Aceste acțiuni sunt în contradicție cu ceea ce rușii susțin că sprijină: o soluție diplomatică, s-au plâns miniștii german, american, francez și britanic. Cele cinci țări importante implicate în căutarea unei solușii la criza siriană (Germania, Franța, SUA, Marea Britanie și Italia) au o răbdare limitată cu Rusia, a declarat ministrul german de Externe, conform Der Spiegel.
Partidul lui Steinmeier, Social Democrații (SPD), pare însă să aibă o răbdare nelimitatăp. Merkel nu a observat, după discuția cu ministrul de Externe că el sau partidul său - partener mai mic al coaliției de guvernământ - sunt pregătiți să adopte o abordare mai dură față de Rusia, dimpotrivă.
Nu se știe, deocamdată, cine va fi candidatul SPD în alegerile generale de anul viitor, dar deja a fost luată o decizie fundamentală: formațiunea de centru-stânga se distanțează de politicile lui Merkel și invocă „tradiția lor de partid al păcii”.
Este o hotărâre adoptată din convingere, dar, cu siguranță, și una tactică - un segment important din populația germană, în special în partea de est a țării - se simte mai apropiată de Rusia decât de SUA. Și mulți, în Germania de vest, se tem de un nou Război rece. Așa că liderii SPD consideră că alegătorii preferă o politică de destindere față de guvernul președintelui rus, Vladimir Putin.
„Sunt în mod fundamental sceptic în privința aplicării de noi sancțiuni Rusiei, în legătură cu conflictul din Siria”, a declarat Stephan Weil, guvernatorul SPD al landului Saxonia Inferioară.
Iar acestea sunt vești proaste pentru Merkel, pentru că ea este, în principiu, de acord cu impunerea de noi sancțiuni, atât Rusiei, cât și regimului sirian al lui Basha al-Assad, care continuă să distrugă Alepul. Doar că politica lui Merkel începe să fie respinsă și de Uniunea Creștin Socială (CSU), partidul mai mic din Bavaria, înfrățit cu formațiunea Uniunea Creștin Democrată (CDU) a lui Merkel. „Nu cred că noi sancțiuni vor determina Rusia să-și schimbe atitudinea”, spune Christian Schmidt, vicepreședinte al CSU.
Multe alte guverne europene vor o abordare diferită a relației cu Rusia: premierul italian Matteo Renzi a reușit să pună subiectul pe agenda reuniunii de joi seara cu șefii de stat și de guvern din UE, dar luni șefa politicii externe a UE, Federica MOgherini a spus că Europa nu se gâdnește să adopte noi sancțiuni față de Moscova.
Așadar, SPD are aliați în Germania, și în UE, pentru a „marca” împotriva cancelarului de la Berlin, în următoarele luni. Matthias Platzeck, președintele Forumului Germano-Rus, fost lider al SPD, spune că relațiile cu Rusia s-au înrăutățit considerabil după aplicarea sancțiunilor. „Toată lumea care cere azi noi sancțiuni ar trebui să țină cont de asta”:
Sondajele de opinie din Germania au arătat în mod regulat că jumătate, uneori chiar două treimi dintre nemți cred că sancțiunile ar trebuie slăbite sau complet ridicate. Potrivit unui astfel de sondaj, din 29 august, realizat de săptămânalul Die Zeit, 29% dintre nemți au încredere în președintele rus cel puțin la fel de mult ca în cancelarul german. Potrivit unui alt sondaj, 63% dintre respondeți consideră că NATO ar trebui să se limiteze la dialog.