International
Germania cere reformarea Uniunii Europene. Berlinul vrea eliminarea dreptului de veto în deciziile-cheie
Sursa foto: bundestag.de
Din cuprinsul articolului
Ministrul de Externe din Germania, Johann Wadephul, a propus reforme majore ale Uniunii Europene (UE), inclusiv renunțarea la principiul unanimității în domenii sensibile precum politica externă și securitatea, potrivit unei informații publicate de Deutsche Welle.
Oficialul german avertizează că actualul sistem decizional poate bloca reacțiile rapide ale UE în fața crizelor internaționale și susține trecerea la votul cu majoritate calificată.
Declarațiile vin într-un moment în care Uniunea Europeană discută tot mai intens despre eficiența mecanismelor sale de decizie, în contextul războiului din Ucraina, al extinderii blocului comunitar și al tensiunilor geopolitice globale.
Germania consideră că unanimitatea poate deveni un risc pentru UE
Potrivit lui Wadephul, regula unanimității permite unui singur stat membru să blocheze decizii considerate esențiale pentru întreaga Uniune Europeană.
Ministrul german a invocat drept exemplu dificultățile întâmpinate în aprobarea unui pachet financiar pentru Ucraina, din cauza opoziției exprimate de guvernul condus de Viktor Orbán.
„În problemele de securitate, principiul unanimității ne poate pune în pericol existența”, a declarat Wadephul, potrivit Deutsche Welle.
Oficialul german a susținut că statele membre care sunt pregătite să avanseze în anumite proiecte comune ar trebui să poată face acest lucru chiar și fără acordul tuturor celor 27 de membri ai UE. În opinia sa, țările care nu doresc sau nu pot participa la anumite inițiative nu ar trebui să împiedice progresul celorlalte.
În prezent, tratatele europene prevăd că deciziile privind politica externă, securitatea, sancțiunile sau aderarea unor noi state membre trebuie aprobate în unanimitate de toate țările UE.
Berlinul propune votul cu majoritate calificată
Una dintre principalele propuneri formulate de Berlin vizează introducerea votului cu majoritate calificată în politica externă europeană.
Acest sistem ar permite adoptarea deciziilor dacă acestea sunt susținute de cel puțin 55% dintre statele membre, reprezentând minimum 65% din populația Uniunii Europene.
Discuțiile privind renunțarea la unanimitate nu sunt noi în interiorul UE, însă războiul din Ucraina și blocajele repetate privind sancțiunile sau ajutorul financiar au accelerat presiunile pentru reformă.
Mai multe state membre susțin că actualul sistem încetinește reacțiile Uniunii în situații de criză și oferă unor guverne posibilitatea de a folosi dreptul de veto ca instrument de negociere politică.
Reforma ar putea schimba și procesul de extindere al UE
Johann Wadephul a abordat și tema extinderii Uniunii Europene, susținând introducerea unui mecanism de integrare graduală pentru statele candidate.
Potrivit propunerii, țările care aspiră la aderare ar putea fi integrate treptat în anumite structuri și politici europene înainte de obținerea statutului de membru deplin. Berlinul consideră că un astfel de sistem ar putea evita blocajele generate de opoziția unui singur stat membru în procesul de aderare.
Germania afirmă că rămâne favorabilă extinderii Uniunii Europene, însă consideră esențial ca instituțiile europene să rămână funcționale într-o Uniune cu mai mulți membri.
Germania vrea și o Comisie Europeană mai mică
Șeful diplomației germane a propus și reducerea numărului de comisari europeni. În prezent, fiecare stat membru are propriul reprezentant în Comisia Europeană.
Wadephul consideră însă că o structură mai restrânsă, formată din reprezentanți ai doar două treimi dintre statele membre, ar fi mai eficientă și mai ușor de coordonat.
„Trebuie să acționăm mai rapid. Lumea se mișcă mai repede. Ea cere răspunsuri”, a afirmat ministrul german.
Propunerile Berlinului deschid o nouă etapă a dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene, într-un context în care presiunile externe, războiul din Ucraina și perspectiva extinderii către state din Balcanii de Vest sau Europa de Est obligă blocul comunitar să își reevalueze mecanismele de funcționare.
