Președintele consiliului de administrație al producătorului rus Gazprom a declarat că proiectul construcției gazoductului Nord Stream 2 către Germania va fi finalizat anul acesta, în ciuda opoziției SUA.

Statele Unite au declarat că sancțiunile împotriva conductei sunt reale

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că i-a transmis ministrului de externe german Heiko Maas că sancţiunile împotriva proiectului energetic Nord Stream 2 sunt o posibilitate reală şi că nu există nicio ambiguitate în opoziţia SUA faţă de construcţia gazoductului.

„Am afirmat clar că firmele implicate în construcţia conductei riscă sancţiunile Statelor Unite. Gazoductul divide Europa, el expune Ucraina şi Europa Centrală manipulării şi constrângerii din partea Rusiei şi contravine propriilor obiective energetice declarate ale Europei”, a subliniat acesta în conferinţă de presă.

Washingtonul se teme de finalizarea acestui proiect: va crește periculos influența regională a Moscovei

Vineri, Viktor Zubkov a afirmat că lucrările la gazoductul Nord Stream 2 sunt finalizate în proporţie de 90 – 92%. „Activităţile sunt în derulare în mod activ, a mai rămas foarte puţin până la finalizare. Cu siguranţă proiectul va fi finalizat în 2021. Pierderea de timp este o ruşine, dar aşa s-a întâmplat”, a declarat oficialul Gazprom.

20 de firme au abandonat proiectul de teama sancţiunilor SUA

Gazoductul Nord Stream 2 este finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell).

Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Statele din Europa Centrală şi de Est susţin că proiectul va spori dependenţa Europei de gazele ruseşti şi ar putea fi folosit ca instrument politic de Moscova.

Mai mult, ministrul lituanian de Externe a declarat luna trecută că proiectul ar trebui oprit până la alegerile parlamentare din Rusia, din septembrie, pentru a pune presiune asupra Moscovei pentru reforme democratice şi ca un compromis între sprijinitorii şi criticii proiectului din Europa, relatează Agerpres.