Oana Gheorgiu. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Numirea Oanei Gheorghiu, cofondatoare a asociației „Dăruiește Viață”, în funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan, a fost comentată pe larg de medicul psihiatru Gabriel Diaconu, fost consilier onorific al ministrului Alexandru Rafila. Într-o postare detaliată pe rețelele sociale, acesta a analizat trecutul asociației, relația acesteia cu mediul politic și imaginea creată în jurul implicării sale în domeniul sănătății.
„Problema cu Oana Gheorghiu, recent numită vice-premier în Guvernul Bolojan, se numește Dăruiește Viață”, își începe meidul postarea pe Facebook.
De ce ar fi stârnit controverse, de fapt, prezența Oanei Gheorgiu
Gabriel Diaconu a precizat că problema nu o constituie persoana Oanei Gheorghiu, ci legătura dintre organizația „Dăruiește Viață” și scena politică. El a explicat că, în trecut, ONG-ul a fost recunoscut pentru inițiativele sale medicale, inclusiv pentru sprijinul acordat pacienților care nu își puteau găsi tratamente în țară. „Sunt multe astfel de fundații și, până la proba contrarie, ceea ce fac e minunat pentru beneficiari”, a menționat medicul, subliniind că nu este vorba despre trafic de persoane, ci despre o zonă legală și morală complicată, la granița dintre ajutor și interes.
Fostul consilier al ministrului Rafila a povestit că prima sa interacțiune cu reprezentanții „Dăruiește Viață” a fost în perioada tragediei de la Colectiv. „Era la câteva zile după incendiu, într-o perioadă de intensitate și volatilitate foarte complicată”, scrie acesta, amintind discuțiile despre transferul pacienților în străinătate. Diaconu a subliniat că deciziile luate atunci trebuiau să respecte criterii medicale clare, iar acțiunile bazate doar pe emoție riscau să provoace mai mult rău decât bine.
În opinia sa, numirea Oanei Gheorghiu în guvern este rezultatul unei apropieri graduale între ONG-uri și politică, fenomen devenit tot mai vizibil în ultimii ani. „Nimeni nu spune că oamenii nu au dreptul la opțiuni sau convingeri, dar relația dintre politicieni și anumite organizații a devenit de notorietate”, a subliniat el, făcând referire și la asociațiile conduse de Vlad Voiculescu.
Diaconu a criticat ceea ce consideră a fi o „strategie de marketing agresivă”, menită să creeze o imagine eroică a celor care intervin acolo unde statul e perceput ca ineficient.
Sursa foto: Captură video
„Noi facem un spital” – o formulare inexactă
Medicul a explicat că sloganul „Noi facem un spital” a fost o formulare inexactă, întrucât proiectul „Dăruiește Viață” a reprezentat, de fapt, ridicarea unui corp de clădire nou pentru Spitalul Budimex, nu construcția unei instituții independente.
„Spitalul era deja acolo, iar ONG-ul s-a ocupat de o aripă nouă, utilată și mobilată prin donații. Cinste lor, dar donatorii trebuie să înțeleagă că vorbim despre o clădire publică, nu privată”, a scris el.
Diaconu a atras atenția asupra lipsei de transparență privind costurile și procedurile de achiziție. „Nimeni n-a făcut vreodată o analiză comparativă să vadă cât a costat patul de salon de la Dăruiește Viață față de alte spitale”, a afirmat medicul, adăugând că ONG-urile beneficiază de o libertate de gestiune pe care instituțiile publice nu o au. În același timp, el a recunoscut că dacă guvernul ar funcționa cu eficiența unei organizații private, „Oana Gheorghiu ar merita nu vicepremier, ci premier”.
Fostul consilier a remarcat și felul în care proiectele organizației au fost promovate public. Potrivit acestuia, imaginea „îngerilor salvatori” care construiesc acolo unde statul eșuează a prins ușor la public, dar a fost însoțită de o deformare subtilă a realității. Diaconu a subliniat că nimeni nu a făcut un audit comparativ între modul de management al proiectelor ONG-urilor și cel al instituțiilor publice, ceea ce lasă loc unor percepții idealizate.
Avertisment privind „user-izarea” instituțiilor publice
Medicul a avertizat asupra unei „user-izări” treptate a instituțiilor statului – o expresie prin care descrie tendința unor oameni proveniți din ONG-uri sau mișcări civice de a se considera singurii incoruptibili. „Cum ar fi totuși să avem o Românie nu doar fără corupți, ci și fără ipocriți și impostori?”, a întrebat retoric Diaconu. El a arătat că transparența în guvernare nu trebuie confundată cu publicitatea emoțională din campaniile de donații, în care emoția e ingredientul principal, nu responsabilitatea instituțională.
Totodată, medicul a comentat și aspecte legate de veniturile Oanei Gheorghiu, precizând că salariul primit în cadrul ONG-ului este perfect legal, dar că opinia publică reacționează disproporționat la sumele menționate. „Oamenii aud de salarii de 4.000 – 5.000 de euro și se revoltă, dar nu se uită la costurile reale ale proiectelor, la contractele cu terți și la criteriile de selecție”, a spus acesta. În viziunea sa, diferența dintre un ONG și stat constă mai degrabă în nivelul de control public, nu în moralitate.
În finalul mesajului, Diaconu i-a urat succes noului vicepremier și a subliniat importanța colaborării instituționale corecte.
„Îi doresc doamnei Oana Gheorghiu răbdare și nervi de oțel. Cât timp suntem în aceeași echipă, tricoul este al României. Nu dăruim vieți, ci executăm un mandat în slujba cetățeanului. Și, vorba premierului, spor la treabă.”
