Delegația Fondului Monetar Internaţional. Sursa foto: Facebook/Guvernul României
Din cuprinsul articolului
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că inflaţia va rămâne ridicată până la sfârşitul anului 2026. Creşterea economică este prognozată la 1% în 2025, în scădere faţă de estimarea de 1,6% din primăvară, şi la 1,4% în 2026. Economia ar urma să crească treptat pe fondul consolidării fiscale, potrivit concluziilor delegaţiei FMI.
Economia României va crește treptat, iar inflația va rămâne ridicată
Documentul publicat vineri de FMI estimează că economia României va crește treptat, susținută de consolidarea fiscală necesară pentru corectarea deficitelor gemene aflate în creștere. În același timp, inflația va rămâne ridicată, urmând să scadă până la nivelul considerat tolerabil de BNR până la sfârșitul anului 2026.
Recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, care include și schimbări în politica fiscală, este considerat „un pas important înainte”. Aplicarea completă a acestor măsuri, împreună cu ajustările suplimentare preconizate pentru 2027 pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, rămâne însă esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice, se arată în documentul consultat de News.ro.
BNR menține o abordare prudentă în politica monetară, considerată adecvată, iar reducerea ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluată doar după ce inflația va arăta o scădere clară și susținută. Delegația FMI susține că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar crește reziliența economiei la șocuri.
Totodată, avansarea reformelor structurale, inclusiv creșterea eficienței statului, este esențială pentru valorificarea completă a fondurilor UE și pentru sprijinirea creșterii economice în contextul ajustării fiscale necesare, potrivit aceleiași surse.
Inflația a crescut recent semnificativ din cauza unor factori temporari
Activitatea economică a rămas moderată, iar inflația a crescut recent semnificativ din cauza unor factori temporari. În 2024, creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,8%, deoarece consumul ridicat, susținut de majorarea considerabilă a salariilor, a fost compensat de scăderile continue ale investițiilor. Potrivit documentului, dinamica creșterii a rămas redusă și în prima jumătate a anului 2025, pe fondul incertitudinii care a afectat sentimentul economic.
În august, inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, determinată în principal de creșterea persistentă a prețurilor la servicii, pe fondul unei majorări salariale încă puternice, dar moderate.
Sursa foto: Pixabay
FMI arată că deficitele gemene s-au adâncit din cauza deteriorării echilibrului fiscal. În 2024, deficitul fiscal a urcat la 8,7% din PIB pe bază de numerar, ca urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public și investițiile de capital public finanțate din surse interne.
Majorarea deficitului fiscal a dus la adâncirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4% din PIB. Chiar dacă salariile și pensiile din sectorul public au fost înghețate în 2025, deficitul fiscal a rămas ridicat până la jumătatea anului, pe fondul creșterii continue a cheltuielilor curente.
Riscul unei retrogradări a ratingului de credit suveran
FMI avertizează că există riscul unei retrogradări a ratingului de credit suveran, pe fondul îngrijorărilor legate de implementarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 și de sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat.
„Încetinirea creşterii economice în rândul principalilor parteneri comerciali – posibil însoţită de bariere comerciale mai mari, incertitudine şi intensificarea conflictelor regionale – ar putea afecta comerţul şi fluxurile de investiţii străine directe. Pe de altă parte, punerea în aplicare fermă a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate de UE ar putea consolida încrederea investitorilor şi reduce primele de risc mai repede decât se preconiza, ceea ce ar duce la creşterea investiţiilor private şi a creşterii economice”, se arată în document.
Impactul reformelor fiscale asupra deficitului
Consolidarea fiscală planificată pentru 2025-2026 este considerată un pas important, iar aplicarea sa completă, împreună cu ajustările suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii pieței.
Dacă pachetul de reforme va fi implementat integral, deficitul fiscal primar ar urma să scadă cu aproximativ 1,25 puncte procentuale din PIB în 2025 și cu 2 puncte procentuale în 2026, ceea ce ar reduce deficitul fiscal global la circa 6% din PIB în 2026.
Totuși, se estimează că reducerea deficitului va fi treptată în continuare, până la aproximativ 5% din PIB în 2030, iar datoria publică raportată la PIB va continua să crească până aproape de 70%.
Avansarea reformelor structurale, esențială
În contextul unei consolidări fiscale semnificative, avansarea reformelor structurale rămâne esențială pentru susținerea unei creșteri economice durabile și pentru deblocarea fondurilor UE promise.
FMI subliniază că România trebuie să își îmbunătățească în continuare gestionarea investițiilor publice prin consolidarea coordonării și monitorizării, pentru a asigura o planificare, alocare și implementare mai eficientă a acestora.
Totodată, Fondul avertizează că după 2026 va fi necesară „o prudenţă continuă în ceea ce priveşte politicile salariale şi de pensii”.
Digitalizarea, importantă
Eforturile Guvernului de digitalizare sprijină consolidarea administrării fiscale și îmbunătățirea serviciilor publice. Lansarea unei noi platforme digitale de bugetare este un pas pozitiv pentru gestionarea informațiilor și planificarea bugetară, potrivit documentului FMI.
Pentru a crește eficiența cheltuielilor, revizuirile periodice din sectorul public ar trebui integrate mai bine în procesul anual de bugetare. Totodată, un cadru fiscal pe termen mediu mai solid, care să includă strategii credibile de venituri și cheltuieli și planuri de urgență, ar contribui la menținerea prudenței și credibilității fiscale.
