Sondaj INSCOP. România, ferm ancorată în Vest, dar cu tensiuni de suveranitate. Digitalizarea e dorită, dar încă puțin folosită

INSCOP Research a măsurat, între 4–10 august 2025, percepțiile românilor despre direcțiile de politică externă și despre digitalizarea serviciilor publice. Datele au fost prezentate pe 9 septembrie, în cadrul primei ediții Statecraft Lab organizate de Polithink.

Ce arată sondajul INSCOP despre dorințele românilor

Românii susțin masiv orientarea către Vest (UE, SUA, NATO): 78,9% ar alege alianțele occidentale, doar 7,8% ar privi spre Est, iar 13,3% nu se pronunță. Apartenența la UE este evaluată pozitiv de 83,3% dintre respondenți, iar menținerea în NATO de 83,7%. În același timp, 84,6% spun că România trebuie să-și apere interesele naționale chiar și atunci când intră în conflict cu regulile UE, iar 65,7% ar vrea mai multă putere pentru statele membre și mai puțină pentru instituțiile comunitare. Pe tema suveranității, 52,4% consideră că UE nu limitează prea mult independența României, în timp ce 38,1% simt contrariul.

La capitolul digitalizare, 43,7% declară că au folosit măcar o dată un serviciu public online, 56,1% nu. Totuși, 72,8% cred că digitalizarea ar reduce birocrația, iar 73,6% ar folosi un portal unic pentru interacțiunea cu toate instituțiile statului. Principalele frâne percepute: lipsa educației digitale (45,7%) și lipsa voinței politice (32,8%). Sănătatea este domeniul văzut ca prioritar pentru transformarea digitală (49,3%), urmată de educație (29,9%).

Cum interpretează autorii rezultatele

Remus Ștefureac, director INSCOP Research, subliniază „ancorarea stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității”, dar și apariția „unei culturi politice duale”, în care integrarea europeană și suveranitatea sunt văzute simultan ca necesități și surse de tensiune. Pe digitalizare, el remarcă un decalaj între așteptările publice foarte pozitive și oferta instituțională: aproape jumătate au folosit servicii online, însă majoritatea crede că acestea pot tăia birocrația—semn că problema nu e tehnologică, ci ține de investiția în competențe și leadership.

Carmen Mitrea, coordonator cercetare la Polithink, notează „paradoxul” UE: 52,4% văd integrarea ca ne-limitând independența, dar 38,1% percep constrângeri relevante, suficient de mari pentru a alimenta rezistență la politici „venite de la Bruxelles”. Legitimitatea pro-UE există, spune ea, dar nu e un dat: depinde de o narațiune politică ce explică „suveranitatea prin cooperare” și arată cum UE amplifică, nu reduce, capacitatea României de a-și urmări interesele.

Vestul rămâne busola, dar cu o doză de „hard suveranity”

Opțiunea strategică este clar pro-occidentală: aproape opt din zece români aleg Vestul ca direcție de alianțe. În același timp, sprijinul pentru rămânerea în UE și NATO este covârșitor (peste 83%). Sub această suprafață, sondajul surprinde un reflex de „hard suveranity”: peste 84% susțin apărarea intereselor naționale chiar cu riscul diminuării beneficiilor europene, iar două treimi ar dori transfer parțial de putere înapoi către capitalele naționale.

Digitalizarea: dorită de toți, folosită de prea puțini

Doar 43,7% au interacționat cu servicii publice online, însă 72,8% cred că digitalizarea reduce birocrația și aproape trei sferturi ar folosi un portal unic pentru stat. În percepția publică, barierele sunt mai puțin financiare și mai mult umane și politice: lipsa competențelor digitale și lipsa voinței politice. Sănătatea este prioritatea clară a publicului pentru transformare (dosar medical, programări, rețete electronice), urmată de educație și relația cu primăriile.

Cine ce crede

Susținerea pentru Vest, UE și NATO este mai puternică în rândul votanților PNL/USR, al celor cu studii superioare, venituri mai mari și în București/urban mare. Percepția că UE ar limita inde­pendența este mai prezentă la votanții PSD/AUR, persoanele 45–59 de ani și angajații la stat. Utilizarea serviciilor publice online este mai ridicată în rândul tinerilor, al celor educați și al celor cu venituri mari; preferința pentru ghișeu rămâne mai puternică la vârstnici, în mediul rural și la cei cu studii primare.

Metodologie

Cercetarea INSCOP Research la comanda Polithink a fost realizată în perioada 4–10 august 2025, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion stratificat de 1.107 persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România (18+). Eroare maximă: ±2,95% la un nivel de încredere de 95%.